Tudor NEDELCEA - Printre cărți și oameni, vol. X

Sub auspiciile editurii Tipo-Moldova din Iași, în cunoscuta colecție Opera Omnia, a apărut, în primăvara anului 2024, lucrarea insolită semnată de prolificul cărturar craiovean, Tudor Nedelcea, având titlul de mai sus. Amintim că autorul s-a născut 23 martie 1945, în localitatea Valea Ursului din Mehedinți. Este cunoscut în țară și în afara fruntariilor României pentru activitatea desfășurată în domeniul criticii și istoriei literare, dar și ca prozator, jurnalist și editor. Nu în ultimul rând, ca Om al cetății craiovene, urmare a implicării sale neobosite pe tărâm social și obștesc. Adolescentul Tudor Nedelcea a frecventat cursurile Liceului „Traian” din Drobeta Turnu Severin, în perioada 1959 1963, iar cele universitare în biblioteconomie, finalizate la Institutul Pedagogic din București; a urmat, în anii 1967-1971, Facultatea de limbă și literatură română a Universității, unde și-a susținut și teza de doctorat cu academicianul Dan Simonescu, intitulată Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche. A lucrat la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, în anii 1969 1970, apoi la Arhivele Statului din Craiova (1970 1972), dar și ca lector la Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor (1972 1974). A fost redactor și redactor șef la editura „Scrisul Românesc” (1988 1997) și cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova al Academiei Române și cadru universitar. În 1995 a înființat Fundația „Scrisul Românesc”.

A fost vicepreședinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, consilier în Adunarea Eparhială a Mitropoliei Olteniei, apoi în Adunarea Națională Bisericească și în Consiliul Național Bisericesc din cadrul Patriarhiei Ortodoxe române (1990 2008), membru al Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu” de la Chișinău, respectiv de președinte al Consiliului de Studii și Cercetări pentru al Comunităților de Români din Balcani. A inițiat, în premieră, sfințirea a două cenotafuri pentru Tudor Vladimirescu, în iunie 2021, și Mihai Viteazul, în august 2021. Tudor Nedelcea est membru de onoare al Asociației oamenilor de știință, cultură și artă din Republica Moldova. Volumul la care ne referim - Printre cărți și oameni - conține un capitol de anvergură Eminesciana, în care autorul își etalează vasta cunoaștere în materie, afirmându-se ca un mare eminescolog, alături de Mihai Cimpoi, Grigore Vieru și alții. De știut că Tudor Nedelcea este autorul lucrărilor – Eminescu și Eminescu – istoricul, ultima apărută la „Scrisul Românesc” în 1998. Sunt prezentate cu acribie unele aspecte în care publicistul Eminescu abordează: Chestiunea Dunării - chestiune europeană – de mare actualitate și azi.

De asemenea – Iconografie eminesciană; Procesul „Arboroasa” „Societatea junimii române” din partea de trunchiată a vechei Moldove și Cerul creștin suprem refugiu eminescian. În carte, în ordine sunt prezentate articolele: Regal Eugen Doga la Craiova, în care este înfățișat românul transnistrean, cel căruia primăria craioveană i-a acordat, în 2016, titlul de cetățean de onoare al municipiului din Bănie, subliniind că pentru marele compozitor muzica este „cea mai puternică artă a umanității”. Urmează Jiang Zemin – un mare prieten al României, născut în 1926, care a vorbit românește și a ajuns printre cei mai mari lideri chinezi. O rara avis uitată de autoritățile dâmbovițene, care vremelnic se perindă la conducerea țării. Sunt evocate și alte personalități de peste Prut: Nicolae Dabija, Grigore Vieru etc. Cu multă evlavie vorbește Tudor Nedelcea despre Biserică și slujitorii ei, subliniind rolul jucat de Prea Fericitul Părinte Teoctist, cel care i-a înmânat Ordinul „Crucea Patriarhală”. Și portretele altor români de lângă noi sunt creionate de autorul volumului: Eugen Patraș, poetul și publicistul Vasile Tărâțeanu, dar și al bardului Tudor Gheorghe, al fostului diplomat și primar al Craiovei, Petre Gigea, a lui Mihai Ungheanu cât și a lui Adrian Păunescu, de prietenia cărora cărturarul român s-a bucurat. Personal nu pot decât să îi adresez cele mai cordiale mulțumiri pentru portretul făcut la a 85-a aniversare de la naștere, intitulat Nicolae Mareș – diplomat și cărturar (pp. 57-61).

Vom stărui asupra unor aspecte mai puțin cunoscute despre cărți și oameni, cuprinse în incitantul volum 10 al colecției. Despre românul transnistrean, Eugen Doga, despre care acad. Mihai Cimpoi scria că „prin vocația nativă și har” este „al întregului spațiu românesc”, Tudor Nedelcea comentează spectacolul celebrului compozitor susținut la Craiova ca un adevărat regal muzical, valsul său, Dulcea și tandra mea fiară din filmul O dramă de vânătoare fiind socotit o creație de excepție, fiind inclus între capodoperele UNESCO. Câți dintre noi cunosc că fostul președinte al Chinei, Jiang Zemin, care a lucrat la Uzinele „Steagul roșu” din Brașov și ARO Câmpulung, este un veritabil filoromân, cunoscând limba și cultura română. Din păcate, decidenții politici români n-au știut să profite de această uriașă oportunitate. Sub titlul, Și copiii pot fi repere, autorul cărții prezintă elogios cazul unei fetițe de 10 ani, Ziana Filofteia Bîrdeanu, cu o voce de excepție, interpretând muzică cultă și populară autentică, fiind un adevărat reper pentru mulți cântăreți de muzică populară comercială.

Pe celebrul om de știință, medicul Victor Gomoiu, cunoscut în întreaga lume prin activitatea sa științifică, devenit subiect tabu în epoca comunistă, Tudor Nedelcea îi prezintă activitatea sa bibliofilă. Vasile Cârlova, poetul „sufletului mâhnit” (Mihai Cimpoi), primul poet român, cu doar cinci poezii, este așezat între clasicii literaturii români, fiind îngropat – fapt mai puțin cunoscut, în incinta Catedralei Episcopale „Madona Dudu”, în Craiova, el decedând după ce a venit călare de la Târgoviște pentru iubita sa olteancă. Aici s-a îmbolnăvit de „apridere la plămâni”, boală fără leac pe atunci.

Nicolae Dabija, prietenul lui Tudor Nedelcea, căruia i-a editat 11 volume în colecția „Harta noastră care sângeră”, este prezentat în „două oglinzi paralele”, adică prin ochiul critic al lui M. Cimpoi și Theodor Codreanu. În volum este prezentată și intervenția lui N. Dabija din 1997, cuprinsă în volumul, Este cartea a patra putere în stat? editat de Tudor Nedelcea. Extrem de actuală este viața Sfântului Petru Movilă, arhiepiscop-mitropolit al Kievului, Galiției și a toată Rusia (canonizat la propunerea mitropolitului cărturar Nestor Vornicescu), care este complet uitat de autoritățile ucrainiene de azi. Despre mitropolitul român, reformator și organizator al ortodoxismului răsăritean, savantul rus Lihaciov se întreba: cine-i mai mare în istoria Rusiei, Petru cel Mare sau Petru Movilă? Tudor Nedelcea este cunoscut și recunoscut ca un fin cunoscător al istoriei și dramei românilor din jurul României. În acest sens pledează articolul Românii de lângă noi, oprindu-se la românii bucovineni, trăitori azi în Ucraina.

O „însemnată figură morală” se referă la profesorul Ioan Maiorescu, tatăl celebrului Titu Maiorescu, autorul unei cărți valoroase și inedite despre românii istroromâni, între care savantul Nicola Tesla figurează printre personalitățile marcante. Ion Druță este considerat unul din marii prozatori români, putând fi așezat cu cinste lângă Creangă, Sadoveanu, Rebreanu, Marin Preda. Tudor Nedelcea îi amendează și opiniile sale politice dăunătoare românismului creator, concept lansat și promovat de Mihai Ungheanu în cultura română, cărturar riguros prezentat în carte.

Contribuții esențiale aduce autorul volumului Printre cărți și oameni despre celebrul scriitor danez, Andersen, care a făcut o călătorie pe Dunăre, în 1842, și a scris elogios despre meleagurile românești și oamenii care le populează; despre celebrul ziarist Pamfil Șeicaru, Tudor Nedelcea publică documente privind grațierea sa de către regimul Ceaușescu, după condamnarea la moarte, în contumacie. Personalitatea filosofului Grigore Traian Pop este adusă în actualitate cu prilejul trecerii sale în lumea de dincolo. Studii și articole însemnate sunt dedicate și altor personalități românești, care au toate un numitor comun: sunt patrioți autentici: Ilie Tudor (tatăl celebrului menestrel), Al. Macedonski, Adrian Păunescu („Opt decenii fără, și totuși, cu Adrian Păunescu”), familia boierească a Romaneștilor, Petre Gigea. Bineînțeles, m-a onorat și pe mine, mai bine zis cărțile mele, primite cu empatie de cunoscutul critic și istoric literar.

Cunoscut ca unul dintre remarcabilii eminescologi contemporani, Tudor Nedelcea consacră în rubrica „Eminesciana” câteva studii substanțiale, precum Influența austriacă asupra românilor din Principate, Chestiunea Dunării în concepția eminesciană, Iconografia eminesciană, Serbarea de la Putna sau despre Amita Bhose. Nota biobibliografică, reperele critice și o bogată și interesantă iconografie, cu personalități românești remarcabile încheie volumul 10 al opului, Printre cărți și oameni, care va aduce contribuții esențiale la istoria spiritualității românești contemporane.

Nicolae Mareș