Cu evlavie despre Biserică și slujitorii ei

Poet, prozator, dramaturg, Petre Gigea s-a născut la 31 martie 1930, în comuna Goicea (localitate în care a locuit celebrul sociolog Dimitrie Gusti cu prilejul cercetărilor sale de teren), ca fiu al Ecaterinei (n. Chiurtu) și al notarului Ioan Gigea. În sat, urmează clasele primare și elementare, apoi Liceul comercial „Gh. Chițu” din Craiova (1941-1949) și Facultatea de Finanțe și Credit a Academiei de Științe Economice din București (1949-1953). A avut o carieră administrativă (inspector financiar, primar al Craiovei (1964-1968), primvicepreședinte al Consiliului popular Dolj (1968-1977), politică (ministru al Finanțelor (1981-1986), diplomatică (guvernator al României la Fondul Monetar Internațional și la Banca Mondială (1981-1986), ambasador al României în Franța și la UNESCO (1986-1989), funcții îndeplinite cu profesionalism și cu dragoste de Țară. A fost înzestrat și un talent literar pe care l-a folosit din plin în multe domenii ale literaturii, adăugându-și la numele său civil, cuvântul Gorun, ceea ce vrea să însemne tărie de caracter. Despre creația sa literară s-au pronunțat nume ilustre ale literaturii române: Al. Piru, I.D. Bălan, Fl. Firan, Ov. Ghidirmic, Alex. Șefănescu, Tudor Nedelcea, Laurențu Ulici, M. Duțescu, Fănuș Băileșteanu, I. Deaconescu, Marian Barbu, Virgil Dumitrescu, N. Mareș etc. Un sector literar esențial în care Petre Gigea-Gorun a excelat este memorialistică. A fost / este un pertinent cronicar al vremii sale, lăsând posterității date, fapte, evenimente și oameni implicați, de o valoare demnă de apreciat, mărturii neprețuite.

Oltenia mănăstirilor

„Dacă am înțelege cât mai mulți, cât mai devreme, cât de mult ne iubește Dumnezeu, că Domnul e iubire și iertare, că fără Dumnezeu nimic nu putem, nimic nu facem, nimic nu suntem... și la final, nu contează decât unde pune Domnul sufletul nostru după ce murim, cu toții am fi mai buni, mai milostivi, mai iubitori pentru aproapele ei, și, în cele din urmă, tuturor ne-ar fi mai bine!” 

Am reprodus aceste cuvinte scrise și așezate ca motto la o carte monumentală: Oltenia mănăstirilor. Istorie, iconografie și arhitectură, vol. 1-2, de Liana Carina Tătăranu și Nicolae Coșniceru, apărută în 2022 în editura bucureșteană Princeps Publisting (director Mirela Matyas), peste 500 pagini, cu numeroase ilustrații. Autorul acestui motto este mai puțin cunoscut lumii intelectuale contemporane, el fiind un om de afaceri modest, care-și conduce firma eficient și discret. Se numește Ștefan Cherciu, fondator și conducător al firmei craiovene QFORT, deschisă „către valori proiectate să reziste”, conform reclamei. Numai după aceste câteva cuvinte realizezi că este un om cu credința (nu cu frica) în Dumnezeu, ideile din acest text ne reamintesc de doi mari cărturari români: Neagoe Basarab cu ale sale Învățături către fiul său Theodosie („dacă vom iubi pe Domnul din tot sufletul, harul lui Hristos va pogorî asupra noastră de la atotputernicia lui dreaptă, și postul, și rugăciunea, și curăția, și înfrânarea, și smerenia, și milostenia, și răbdarea, și ascultarea, pentru că toate bunătățile în mâinile lui sunt”) și „românul absolut”, cum l-a numit Petre Țuțea pe Eminescu („Nu se mișcă un fir de păr din capul nostru fără știrea Domnului”; „Prin rugăciune și umilință se întărește mușchiul inimei noastre de putem suporta durerea”).