De la empatie la umilințe - Amita Bhose

Dintre personalitățile străine care s-au atașat valorilor culturii române, Amita Bhose ocupă un loc aparte. Născută în orașul Calcutta din India, la 9 februarie 1933, în familia Pratimei și a lui Sudhir Kumar Bhose, avocat la Înalta Curte de Justiție din Calcutta și la Curtea Supremă din New Delhi. În țara natală, a absolvit Facultatea de Chimie, Fizică și Matematică a Universității din Calcutta, în 1953, și Facultatea de Bengali-Engleză, în 1965, a aceleiași universități. În România vine în 1959, la numai 26 de ani, urmându-și soțul (de care va divorța), inginer geolog venit la specializare în domeniul geologiei petrolului. La Universitatea din București urmează un curs de limba română (1959-1961), se reîntoarce în India, consacrându-se traducerii și promovării literaturii române, sub semnătura Amita Ray, prin publicarea de articole, interviuri, povestiri, traduceri în limba bengali, între 1962-1972, din I.L. Caragiale, M. Sebastian, M. Sadoveanu, Zaharia Stancu, Eminescu, Marin Sorescu, Al. Mirodan, Al. Philippide, Demostene Botez, Gellu Naum, Mihu Dragomir, Romulus Vulpescu etc. Din Marin Sorescu a tradus piesa Iona, la Editura Academiei din India, iar în revista „Ramuri” a publicat în 1988, o pagină de poezie indiană contemporană. În 1968, la Calcutta tipărește în bengali traduceri din poezia română contemporană (Și noi visăm) și un jurnal de călătorie în România (În afara lumii cunoscute).

De ziua Limbii Române - Regal științific și cultural

Sfârșitul lunii Gustar (31 august) și începutul anului bisericesc (1 septembrie) a consemnat două evenimente științifice remarcabile: Ziua Limbii Române, sărbătorită simultan de către Academia Română și Academia de Științe din Chișinău, precum și Congresul Mondial al Eminescologilor, inițiat și coordonat de neobositul savant, Mihai Cimpoi începând cu 2012, sub egida ambelor academii, și în organizarea Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu” de la Chișinău. A fost un adevărat festin științific și cultural în care românismul a fost omagiat, îndreptățind afirmația lui Eminescu: „Nu noi suntem stăpânii limbei, ci limba e stăpâna noastră”. Au participat mari personalități (academicienii Ioan-Aurel Pop, Ion Tighineanu, Mircea Dumitru, Mircea Martin, M. Cimpoi, Valeriu Matei, Gh. Păun, I. Hădârcă, Th. Codreanu, Gh. Ghidirim, Gh. Chivu), a eminescologilor N. Georgescu, Adrian Dinu Rachieru, Pompiliu Crăciunescu, Lucia Olaru Nenatti, Catinca Agache etc.), a europarlamentarului Maria Grapini (cel mai activ europarlamentar român), a omniprezentului primar al comunei Dumbrăveni (Suceava), Ioan Pavăl, și a secretarului primăriei, Mihai Chiriac, a altor cercetători și cunoscători ai limbii române și creației eminesciene (Rodica Zahiu, Liviu Chiscop, Daniel Corbu, Simona Modreanu, Cassian Maria Spiridon, Laura Hant, Tudor Nedelcea, Emilia Stăjila, M. Cornaci, Kopi Kycyku (Albania), Metleaeva Miroslava, D. Gabura, A. Apetri, G. Vulturescu). Au fost lansate mai multe cărți cu tematică eminesciană: Titu Maiorescu, Eminescu, poet al timpului modern (ediție și prefață de M. Cimpoi), N. Georgescu, Un înșelat pe corabia trufiei, Adrian Dinu Rachieru, Arhipelag critic, Cassian Maria Spiridon, Poetul nopții și mitul «Luceafărului», ediții din poezia eminesciană, precum și excelentul Buletin „Mihai Eminescu”, nr. 1/2022, de cercetări eminescologice, valorificare și promovare a operei și personalității lui M. Eminescu, editat de Centrul Academic Internațional „Eminescu” și Biblioteca municipală „B.P. Hasdeu”.