De ziua Limbii Române - Regal științific și cultural

Sfârșitul lunii Gustar (31 august) și începutul anului bisericesc (1 septembrie) a consemnat două evenimente științifice remarcabile: Ziua Limbii Române, sărbătorită simultan de către Academia Română și Academia de Științe din Chișinău, precum și Congresul Mondial al Eminescologilor, inițiat și coordonat de neobositul savant, Mihai Cimpoi începând cu 2012, sub egida ambelor academii, și în organizarea Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu” de la Chișinău. A fost un adevărat festin științific și cultural în care românismul a fost omagiat, îndreptățind afirmația lui Eminescu: „Nu noi suntem stăpânii limbei, ci limba e stăpâna noastră”. Au participat mari personalități (academicienii Ioan-Aurel Pop, Ion Tighineanu, Mircea Dumitru, Mircea Martin, M. Cimpoi, Valeriu Matei, Gh. Păun, I. Hădârcă, Th. Codreanu, Gh. Ghidirim, Gh. Chivu), a eminescologilor N. Georgescu, Adrian Dinu Rachieru, Pompiliu Crăciunescu, Lucia Olaru Nenatti, Catinca Agache etc.), a europarlamentarului Maria Grapini (cel mai activ europarlamentar român), a omniprezentului primar al comunei Dumbrăveni (Suceava), Ioan Pavăl, și a secretarului primăriei, Mihai Chiriac, a altor cercetători și cunoscători ai limbii române și creației eminesciene (Rodica Zahiu, Liviu Chiscop, Daniel Corbu, Simona Modreanu, Cassian Maria Spiridon, Laura Hant, Tudor Nedelcea, Emilia Stăjila, M. Cornaci, Kopi Kycyku (Albania), Metleaeva Miroslava, D. Gabura, A. Apetri, G. Vulturescu). Au fost lansate mai multe cărți cu tematică eminesciană: Titu Maiorescu, Eminescu, poet al timpului modern (ediție și prefață de M. Cimpoi), N. Georgescu, Un înșelat pe corabia trufiei, Adrian Dinu Rachieru, Arhipelag critic, Cassian Maria Spiridon, Poetul nopții și mitul «Luceafărului», ediții din poezia eminesciană, precum și excelentul Buletin „Mihai Eminescu”, nr. 1/2022, de cercetări eminescologice, valorificare și promovare a operei și personalității lui M. Eminescu, editat de Centrul Academic Internațional „Eminescu” și Biblioteca municipală „B.P. Hasdeu”.

Limba română a fost obiectivul dezbaterii ședinței festive comune a celor două academii din București și Chișinău. Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, au adus un pios omagiu limbii române, dar și Limbii române vechi în viziunea lui Eugen Coșeriu, basarabean la origine (de către acad. Ioan-Aurel Pop). Acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, a adus un bine meritat Elogiu limbii române. La începuturile vocabularului filosofic; câteva remarci cu privire la experiența eminesciană a lecturilor kantiene, iar pentru Mihai Cimpoi, Limba română [este] Casa Ființei Noastre. Valeriu Matei, în cunoștință de cauză, a evocat Bătălia pentru legalizarea limbii române și alfabetului latin în Basarabia în timpul dezghețului gorbaciovist (1986-1990), în care a ieșit în evidență Școala Basarabeană ca o continuitate de idei a Școlii Ardelene, în care s-au angajat, cu îndreptățit curaj și legitimă cerință, personalități basarabene de mare prestigiu european: Grigore Vieru, Nicolae Dabija și revista „Literatura și arta” (cu un tiraj record pentru o revistă de cultură de 260.000 exemplare), Leonida Lari, D. Matcovski, I. Ungureanu, preotul Petru Buburuz, I. Hadârcă, Ion Druță (cel de până în 1994) etc., aspecte consemnate ca atare de Mihai Cimpoi în celebra sa O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, ajunsă la ediția a V-a.

A fost un prilej fericit pentru academicianul Mihai Cimpoi să inaugureze, la Centrul Academic Internațional „M. Eminescu”, sala de lectură „acad. Eugen Simion”, să fie evocat, la cele nouă decenii de la nașterea marelui savant care ne-a părăsit recent, de M. Cimpoi, Mircea Martin, I. Hadârcă, Tudor Nedelcea, Ioan Pavăl, să fie lansate cărțile lui M. Cimpoi despre Eugen Simion, om al întregului cultural și Eugen Simion. Texte despre Basarabia (antologie). Amplul și pertinentul program științific și cultural al ședinței festive comune a celor două academii române de la Bucureșeti și Chișinău, al Congresului Mondial al Eminescologilor (ediția a XII-a), cu tema „Eminescu – Homo sapiens”, a fost completat de concursul de epigrame dedicat creației eminesciene „Vreme trece, vreme vine”, în care au excelat epigramistul Mihai Cimpoi și Gh. Bâlici. Prin întreaga sa activitate literară, editorială și organizatorică, acad. Mihai Cimpoi a demonstrat că este, la ora de față, decanul de vârstă și valoare al eminescologiei mondiale. Trebuie să menționăm și recitalul de excepție, cu o voce așijderea, al elevei de 11 ani, din Drobeta Turnu Severin, Ziana Filofteia Bîrdeanu, strălucind prin voce („lovituri de glotă”), repertoriu, autencitate, costum popular. În urma decretului prezidențial semnat de Doamna Maia Sandu prin care limba română este oficial limba de stat în Basarabia, pe străzile din Chișinău se auzeau, aproape în totalitate, vorbindu-se românește. Mai mult, un taximetrist din Chișinău, în așteptarea clienților, asculta la casetofon cântecul Treceți batalioane române Carpații!. Vorba lui Jean Moscopol: „Tot ce-i românesc nu piere”.

Tudor Nedelcea