Toma Rădulescu despre Ștefan Ciuceanu, Radu Ciuceanu

Ștefan Ciuceanu face parte din acea categorie de personalități uitate pe nedrept. N. Iorga le zicea „oamenii cari au fost” și a scris despre ei, făcându-i neuitați. Neuitat și adus în actualitate se datorează istoricului craiovean Toma Rădulescu, care a tipărit o excelentă monografie, Ștefan Ciuceanu. Un profesor pentru eternitate (564 p.), sub egida prestigioasă a Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, în 2019.

Toma Rădulescu, o viață muzeograf la Muzeul Olteniei, doctor în istorie, este un adevărat depozitar de informații și date istorice mai puțin cunoscute sau chiar inedite. El a adus în tezaurul muzeului oltean, fondat de Ștefan ciuceanu obiecte patrimoniale de la diverse personalități românești. Născut în 1948, tatăl său fiind un respectat preot, a avut privilegiul de a-și forma o cultură teologică într-un regim ateist, cultivând prietenii cu preoți înclinați spre cărturărie, dar și cu mitropolitul de veșnică pomenire, Nestor Vornicescu, sau cu urmașii acestuia, mitropoliții Teofan și Irineu, cu episcopii Nicodim, Gurie sau Vicențiu. Expert al Ministrului Culturii în domenii greu abordabile (documente româno-chirilice, carte veche românească și străină, numimastică, medalii și decorații), Toma Rădulescu are și lucrări personale sau în colaborare, precum Ghidul Muzeului Olteniei (1976, 1985, 1999), Istoria ilustrată a Craiovei (1999), Dicționarul personalităților doljene (1999), Mihai Viteazul Restitutor Daciae (2000), Relații româno-otomane în sec. XVI (2001), Circulația monetară în Țara Românească (2002), Spiritualitatea elenă în Oltenia (2002), Eroi doljeni în al Doilea Război Mondial (2003), De la Burebista la Mircea cel Bătrân (2004), Familia Aman (2005), Martiri pentru Hristos din România în perioada regimului comunist (2007), Domnii și ierarhii Țării Românești (2009), Biserica Mântuleasa (2013) etc.

Biserica și Societatea

La sfârșit de an, 2019, colaboratorul nostru, Tudor Nedelcea, a tipărit o nouă carte, a 52-a, intitulată sugestiv Biserica și societatea, la editura craioveană Sitech (office@sitech.ro, tel: 0741205715). În format mare, în cele 410 p.+ foto color, autorul reunește studii interesante despre subiectul abordat, despre marile personalități bisericești pe care le-a cunoscut îndeaproape și despre care aduce dovezi și mărturii mai puțin cunoscute sau chiar inedite. De pildă, preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa (cu care autorul a fost coleg de cameră la Facultatea de Filologie) este prezentat într-o lumină caldă, prietenească, cu adevărat biblică, iar corespondența dintre preotul Calciu și Tudor Nedelcea, inedită, este edificatoare. Mitropolitul cărturar Nestor Vornicescu, pe care autorul îl cunoaște din 1970 și care i-a devenit cel mai apropiat colaborator, este înfățișat în ipostaze umane, dar și de mare cărturar, apropiat marilor personalități românești din varii domenii de activitate. Cuvinte calde și mărturii emoționante are și pentru patriarhul de veșnică pomenire, Teoctist: este prezentat așa cum apare în documentele securității statului, dar mai ales în anumite ipostaze istorice: întâlnirea cu I. Dincă (Teleagă) trimis de N. Ceaușescu să accepte demolarea Patriarhiei spre a nu umbri Bulevardul „Victoria Socialismului”, întâlnirea secretă cu Papa Ioan Paul al II-lea, în ianuarie 1989, când se punea la cale noua împărțire a lumii (inclusiv a celei creștine), culisele „debarcării” sale după Revoluția din 1989, cele două întâlniri cu același Papă, în mai 1999 și octombrie 2012 etc. Tudor Nedelcea a editat volumul părintelui Dumitru Stăniloae, Reflexii despre spiritualitatea poporului român, în carte găsindu-se informații utile despre reputatul teolog român; mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania este prezentat ca înalt ierarh, dar și ca scriitor, iar patriarhul Iustinian Marina este caracterizat ca un patriarh antibolșevic, cu documente din arhivele securității.

Oameni și cărți din Piemontul Bălăciței

Piemontul Bălăciței este o sintagmă recent intrată în limbajul geografic și ea definește o suprafață de tren din județele Mehedinți și Dolj, parte integrantă a Podișului Getic. Se mai numește și Platoul Bălăciței și are unele particularități: nu cuprinde niciun oraș, la marginea acestui piemont aflându-se orașele Craiova, Filiași, Strehaia, Vânju Mare. Cei care au impus această sintagmă geografică au fost cercetătorii craioveni: Alexandru Roșu (1959), Răzvan Stroe (2003), Sandu Boengiu (2008), dar mai cu seamă istoricii Dinică Ciobotea și Gabriel Croitoriu, care au coordonat volumul Istorie, cultură și civilizație în Piemontul Bălăciței (Craiova, Editura Sitech, 2013), precum și smpozionul omonim. În acest volum, Rodica Pospai Păvălan a contribuit cu un capitol, Oameni de alaltăieri, de ieri și de azi. Simțind o mină de aur neexploatată, ea a adâncit subiectul și, astfel, a tipărit un volum tip dicționar, Oameni și cărți din Piemontul Bălăciței (Craiova, Scrisul Românesc. Fundația-Editura, 2019, 356 p.). Este surprinzător de plăcut să constați câte mari personalități a dat culturii și științei românești acest spațiu oltenesc, încât îți vine să exclami, în consens cu moldovenii, „nasc și în Piemontul Bălăciței oameni!”.