Cenzura şi cenzurarea presei ortodoxe în comunism

Mitropolia Olteniei, prin I.P.S. Irineu Popa, un recunoscut teolog şi profesor la Teologia craioveană, membru de onoare al Academiei Române, organizează periodic (dovedind deja o tradiţie) manifestări de avengură internaţională. Recent, în aula „Mitropolit Nestor Vornicescu” a Facultăţii de Teologie, Înalt Prea Sfinţia Sa a moderat Conferinţa Internaţională „Maica Domnului în tradiţia Bisericii Orientale”, cu participarea pr. prof. Jacob Tekeparambil (India), pr. prof. univ. dr. Matteo Potoczny (Polonia), a tinerilor universitarti craioveni C. Băjău şi Ioniţă Apostolache (ultimul dovedindu-se, nu o dată, un excelent şi neobosit iniţiator şi organizator de simpozioane, congrese, conferinţe, lansări de carte etc.). În partea a doua a Conferinţei, au fost lansate două importante cărţi: Mireasa luminii. Imne din Bisericile siriene, închinate Prea Sfinţiei Născătoare de Dumnezeu, apărută în editura Mitropoliei Olteniei, în 2019, în traducerea pr. dr. Ioniţă Apostolache şi a prof. Hermina Maria Apostolache, după versiunea în limba engleză a prof. dr. Sebastian P. Brock şi Cenzurarea presei ortodoxe în comunism, de tânărul doctor în filologie,

Iubirile Mariei Tănase prin lupa serviciilor secrete

La ediția jubiliară a Festivalului-concurs național al interpreților cântecului popular românesc (Craiova, 11-15 noiembrie 2019) a fost lansată o carte dedicată „pasării măiestre” a cântecului nostru popular: Maria Tănase: artista, omul, legenda, semnată de Stejărel Olaru (București, Editura Corint Books, 2019, 346 p.). Apărută cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (care ne avertizează: „Conținutul volumului nu reprezintă obligatoriu poziția oficială a Institutului”), recenta carte a lui Stejărel Olaru este, fără nicio îndoială, o contribuție reală, esențială la cunoașterea întocmai a vieții și activității artistice a celebrei artiste, pentru că autorul prezintă documente, în mare parte, inedite din arhivele servicilor secrete din perioada inter și postbelică, din arhiva Bibliotecii Academiei Române sau a Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei din Craiova.

Românii balcanici

Constatând cu amărăciune că un grup de aromâni din Țară vor să se constituie într-o „minoritate națională” , cu o limbă proprie, „aromână”, Academia Română, în urma a două sesiuni științifice (31 octombrie 1994 și 28 ianuarie 2005), a emis un comunicat clarificator: „Unitatea limbii române vorbite este atât de concludentă, încât se poate spune nu numai că aromâna (ca și meglenoromâna și istroromâna) și dacoromâna sunt asemănătoare, ci că sunt chiar identice în trăsăturile lor fundamentale, constituite de-a lungul secolelor (cu unele excepții în vocabular, cel mai sensibil la schimbări în contactele cu alte limbi”).