În 2020, în plină pandemie, la un veac de la trecerea la veșnicie a ilustrului scriitor, s-a desfășurat ediția a II-a (Craiova, 17-18 mai 2020), care a reunit alți scriitori, critici și istorici literari, universitari și jurnaliști: Cătălin Ghiță, Mihai Ene, Toma Grigorie, Maria Tronea, Paul Aretzu ș.a. Volumul II al Caietelor macedonskiene, publicat tot de Editura Eikon în toamna aceluiași an, a cuprins, alături de comunicările invitaților, și alte materiale interesante, precum interviul acordat de Tudor Gheorghe jurnalistului Ion Jianu, un interviu luat Alejandrei de Sagarra Macedonski, stră-strănepoată a poetului, care trăiește în Spania, luat de Irina Macedonski, tot stră-strănepoată a poetului, care trăiește la București, eseuri și contribuții exegetice semnate de Mihai Gabriel Gheorghe, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae Oprea, George Popescu, Paul Aretzu etc.
Cea de-a treia ediție s-a desfășurat între 28-29 mai 2021, în satul Pometești, com. Goiești și la Craiova, la Biblioteca județeană „Alexandru și Aristia Aman” și la bustul autorului din frumoasa Grădină Botanică, unde odată era casa părinților săi.
Participarea a fost mai numeroasă: Daniel Corbu, pr. Ioan Ioancescu, Ana Ocoleanu, I. Bușe, Maria Tronea, Maria Dinu, pr. Picu Ocoleanu, Denisa Crăciun, Nicolae Marinescu, Toma Grigore, M. Barbu, I. Hirghiduș, I. Ionașcu, Fl. Logreșteanu, Gela Enea ș.a.Volumul III al Caietelor macedonskiene (Editura Eikon, 2021), pe lângă comunicările participanților la festival, a mai cuprins materiale semnate de Sânziana Pop, Nicolae Oprea, Livia Ciupercă, Dumitru Velea, Dumitru Chioaru, Victor Teișanu, Jean Dumitrașcu. Capitolul volumului intitulat: Poeți în dialog cu Macedonski a antologat poezii dedicate marelui scriitor omagiat la Craiova și semnate de Nichita Stănescu, Donar Munteanu, Ștefan Mitroi, Daniel Corbu, George Vulturescu, Adrian Lesenciuc, Angela Nache Mamier, Petruț Pârvescu, Niculina Oprea, Vasile Iftime, Anca Șerban, Fl. Palaghia, Fl. Miu, Mihaela Albu, Al. Vintilă, N. Firuleasa, T. Sinezis, Miron Kiropol ș.a.
A patra ediție s-a desfășurat tot în Cetatea Băniei (27-28 mai 2022) și a reunit alte personalități: George Vulturescu, Adrian Lesenciuc, Ștefan Mitroi, Florentin Palaghia, N. Jinga, Ileana Roman, Giovanni Magliocco, Ada Stuparu, Emilia Stajila, Fl. Copcea, Clelia Ifrim, Lazăr Popescu etc. Volumul IV al Caietelor macedonskiene (Editura Eikon, 2022) a maiinclustexte semnate de D. Vlăduț, V.G. Paleolog, Viorica Iovița, Petre Gigea-Gorun, Ana Paraschivescu, Viorel Mirea. O noutate a acestei ediții constă în înființarea unui club de traducători care au tălmăcitpoezii de Al. Macedonski în limbile: arabă (G. Grigore, Al. Munteanu), kurdă (Can Bapir), persană (Azim Tahmasebi, Fatemeh Hosseini Mighan), italiană (G. Magliocco), franceză (Denisa Crăciun), corsicană (Ghjacumu Thiers), slovacă (Anna Franova), suedeză (Teodora Millegard), portugheză (Cristina Moraru), spaniolă (Al. Munteanu), norvegiană (Victor Popescu), japoneză (Mihaela Popescu), greacă (Nikos Lybéris), turcă (Erkut Tokman), maghiară (Claudia Circa).
Demn de menționat este faptul că volumele de exeegeză macedonskiană publicate la Editura Eikon (director Valentin Ajder) sunt însoțite de albume-foto ce surprind aspecte din timpul desfășurării edițiilor anuale ale festivalului. La organizarea acestor evenimente (director de festival: Ion Munteanu) s-au implicat și alte instituții: Consiliul Județean Dolj, Biblioteca „Alexandru și Aristia Aman”, Casa de Cultură „Tradem”, Primăria Goiești (doar prin primarul Atanasie Adam), Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor (la primele ediții).
Toate aceste contribuțiide receptare și (re)interpretare a operei poetului Nopților, publicate în cele cinci volume aleCaietelor macedonskiene, au adus (și vor aduce, nu ne îndoim) o contribuție esențială și necesară la o cunoaștere mai bună a creației lui Al. Macedonski, un scriitor clasic român de talie europeană, pe nedrept ținut într-un con de umbră de mai marii diriguitori ai literaturii române, precum și a unor aspecte mai puțin cunoscute din viața sa, sau lămurirea altora controversate (cum e cazul celebrei Epigrame).
O altă realizare notabilă a celor cinci ediții: organizatorii Festivalului, printre care mă număr și eu, prin demersurile întreprinse, au influențat autoritățile județene în luarea unor hotărâri fericite pentru reconstituirea Casei Memoriale „Al. Macedonski” de la Pometești-Goiești, desființată de avântul „revoluționar” din decembrie 1989. Un domn onorabil, de viță boierească,inginerul Vlad Berlescu, moștenitorul moșiei Macedonski, la 90 de ani, reintră în posesia casei unde a copilărit poetul și a terenurilor aferente, pe care le donează ulterior instituțiilor statului pentru refacerea conacului familiei Macedonski, din care au dispărut multe obiecte patrimoniale, chiar și...scândura pardoselii. Este meritul actualei conduceri a Consiliului Județean Dolj, prin președintele Cosmin Vasile și vicepreședintele Antonie Solomon, că au găsit modalitatea de restaurare a Casei memoriale Macedonski, lucrare ce va începe anul acesta.
„Omul sfințește locul” este un proverb care i se potrivește ca o mănușă scriitorului Ion Munteanu. El este de-al locului, născut în comuna unde a copilărit Macedonski, și asta îl motivează să organizeze asemenea activități prin care este omagiat anual ilustrul său consătean.
Nu este filolog, ci absolvent al Facultății de Filosofie-Istorie, cu doctorat obținut în filosofia blagiană (cu o teză coordonată de acad. Gh. Vlăduțescu și publicată ulterior la Editura Scrisul Românesc, în anul 2006: Mit și filosofie în cosmologia lui Lucian Blaga, reeditată în 2013 la Tipo Moldova, Iași). Pe lângă organizarea Festivalului și editarea Caietelor macedonskiene, la care este coordonator, Ion Munteanu a mai editat două lucrări importante pentru biobibliografia macedonskiană: Oltenia lui Alexandru Macedonski (Craiova, Editura Aius, 2022), cu un studiu introductiv pertinent (Poetul și paradisul pierdut) și o antologie care reunește poezii, proze și articole din publicistica macedonskiană referitoare la locurile copilăriei și nu numai (de exemplu, despre mănăstirile Horezu și Polovragi, Catedrala mitropolitană Sf. Dumitru – Craiova),iar cel de-al doilea volum: Lumina «Nopților» lui Macedonski (București, Editura Eikon, 2023), unde semnează prefața(Aspirația spre lumină) și alcătuiește o antologie ce cuprinde nu doar poemele nocturne macedonskieene cunoscute (celebrele „12 nopți”), ci și alte poeme nocturne publicate de poet prin periodice ori rămase în manuscrise (Noaptea, Noaptea albă, Noaptea venețiană, O noapte venețiană, Nopțile îngrozitoare, O noapte pe Dunăre, Astă noapte, În noapte, Ecourile nopții, După miezul nopții, Năluca unei nopți, Rondelul nopții argintate), precum și două „nocturne macedonskiene” în proză (O noapte la Sulina, Noaptea de argint).
La data când acest articol vede lumina tiparului, la Craiova se desfășoară cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional „Alexandru Macedonski”, la care sunt invitate 50 de personalități marcante ale literaturii naționale, dar și specialiști din Republica Moldova, Serbia, Italia, Franța și Maroc.
Un ultim amănunt: între realele contribuții macedonskiene – multiple și profunde –, publicate într-unul din volumele amintite, voi stărui asupra studiului Alexandru Macedonski și manualele alternative de limba și literatura română al emeritei profesoare Viorica Ioviță de la Liceul „N. Bălcescu”/Colegiul „Carol I” din Craiova, care a studiat toatemanualele apărute după 1990.
Este un lucru îndeobște cunoscut că după „aglomerația din decembrie” (Mircea Dinescu) mulți „intelectuali” și-au luat libertatea nu de „a trage cu pușca” (vezi Geo Dumitrescu, Libertatea de a trage cu pușca, 1946, premiat de Editura Fundațiilor Regale), ci de a rescrie istoria, după cum îi lăsa conștiința sau după comenzile primite. Astfel, în opinia acestora, multe personaje istorice și culturale, printre care și scriitorri, au fost caracterizate „incorecte politic”, motiv pentru caretrebuie trecute în planul doi al axiologiei românești.
Între aceștia l-au plasat și pe Al. Macedonski, deși numai o vină politică nu i se mai adusese până acum.
Ideea manualelor alternative,în principiu, nu este nocivă, pentru că stimulează competivitatea și profesionalismul; s-a practicat și în perioada interbelică, dar era o reală concurență valorică, ca să vorbim numai despre acestea, între manualele de istorie ale lui Iorga sau P.P. Panaitescu, de pildă.
Să cităm comentariile despre Macedonski din manualele școlare postdecembriste, consemnate de prof. Viorica Ioviță. În manualul de „Limba și literatura română”, pentru clasa a XI-a (editura Sigma, 2001), coordonat de N. Manolescu, după sumare prezentări se recomandă: „Citiți pe Al. Macedonski doar la lecturi suplimentare”. Fără comentarii!
În schimb, manualul tipărit la editura Corint, în 2006, avându-l coordonator pe Eugen Simion (autori: Florina Rogalski, Daniel Cristea Enache și Dan Horia Mazilu – nume sonore), îl prezintă altfel pe Macedonski: „dincolo de firea lui narcisiacă, de temperamentul eruptiv și inegal, de umorile lui variabile (care l-au împins să-i atace pe Eminescu și Caragiale într-un mod brutal și nedrept), Al. Macedonski rămâne unul dintre făuritorii conștiinței estetice a literaturii române moderne. Asociind romantismul târziu cu parnasianismul și simbolismul, Al. Macedonski scrie o literatură originală, iar prin articolele teoretice, conferințe și aprigi polemici literare, joacă rolul de catalizator, de ferment activ al epocii sale, a cărei conștiință estetică o împinge spre înnoire”.
Sunt două opinii complet diferite, care au marcat cele două direcții majore din literatura română postdecembristă, una venind de la președintele în exercițiu al Uniunii Scriitorilor din România, alta de la președintele Academiei Române.
Eram în Aula Academiei Române, de Ziua Culturii Naționale (15 iunie), când acad. Eugen Simion, ca președinte al Academiei, a solicitat și s-a angajat în acest sens, ca manualele de limba și literatura română și de istorie să fie văzute șiavizate de înaltul for științific. Cei doi miniștri, ai Învățământului și ai Cercetării Științifice, au acceptat generoasa propunere, dar... lucrurile au rămas ca mai înainte!
Edificator este faptul că în programa de bacalaureat, Al. Macedonski nu se află între cei 17 scriitori români canonici!?
Concluziei profesoarei Viorica Ioviță ne asociem cu deplină convingere și sinceră satisfacție: „A-l citi pe Al. Macedonski, o Datorie. A-l înțelege pe Al. Macedonski, un Atribut esențial. A-l iubi pe Al. Macedonski, un Semn al celor aleși. A nu-l uita pe Al. Macedonski este Meritul Școlii (sau nu)”.
Tudor Nedelcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu