Pe Argeș în sus

Dacă s-ar face o hartă cu activități cultural-științifice desfășurate în Țară, surpriza ar fi evidentă. În provincie, se petrec evenimente cu profundă semnificație tradițională, de înaltă ținută științifică, despre care am tot scris. De data aceasta mă simt obligat (plăcută obligație) să scriu despre Conferința națională cu participare internațională cu tema Patrimoniu cultural imaterial – noi provocări de receptare și diseminare a culturii tradiționale, proiect cultural finanțat de Consiliul JudețeanArgeș, organizat, între 7-8 mai 2022, de Școala Populară de Arte și Meserii Pitești, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, Universitatea C. Brâncoveanu Pitești. Din comitetul de organizare au făcut parte: drd. Elena Iagăr (manager, Centrul Județean de cultură și Arte), dr. Justin Dejanu (manager, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești), dr. Ion Tița-Nicolescu (cercetător științific III, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești), cu largul și necesarul concurs al prof.univ.dr. habil. Gabriela Nedelcu-Păsărin de la Universitatea din Craiova, președinte al Comisiei Naționale pentru Salvardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din Ministerul Culturii. Echipa de specialiști a fost completată de conf. univ. dr. Delia Suiogan (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - Centrul universitar Nord Baia Mare), prof. univ. dr. Sebastian Ene (prorector, Universitatea „C. Brâcoveanu” Pitești), Madlen Șerban (secretar general, Comisia Națională a României pentru UNESCO).

Conferința inaugurală a fost susținută de Tudor Nedelcea și a avut ca temă: Sufletul românesc și patrimoniul cultural imaterial. Din partea oficialităților, Adrian Bughiu, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, a fost însărcinat cu prezentarea oficială a salutului. Am folosit sintagma „echipa de specialiști” întrutotul îndreptățită nu numai pentru modul de organizare la superlativ a Conferinței, dar și a celor spuse, în comunicări științifice, la vernisaje sau între participanți. Am văzut la Pitești, în stilul de muncă al directorului (manager îmi displace) Elena Iagăr, formarea unei adevărate familii, de la director până la ultimii funcționari ai Centrului Județean de Cultură și Artă Pitești (care, reorganizat, include Centrul de Cercetare, Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale, Ansamblul folcloric „Doina Argeșului”), o familie ospitalieră, profesionistă, optimistă și dornică de muncă. Acești cercetători sunt prezenți în teren, descoperă noi cântece, jocuri, obiceiuri, troițe etc. tradiționale, directoarea-însăși a făcut peste 200 de filmări în Argeș. Este o activitate migăloasă, dar cu rezultate pe măsură ce poate „rușina” mulți „cercetători” din multe instituții de cercetare din țară. Grație Școlii Populare din Pitești, mărțișorul, devenit patrimoniu UNESCO, s-a bucurat de un succes deosebit la Expoziția mondială din Dubai, din 2022.

Comunicările din plen s-au remarcat prin prufunzimea ideilor, nivelul valoric și actualitatea ideilor. Din lipsă de spațiu, vom enumera câteva subiecte: Bârfa satului, un «ghid cultural» între funcția generațională și funcția de mediere (Gabriela Nedelcu-Păsărin), Cercetarea folclorului muzical bănățean în perioada interbelică (Lucian Emil Roșca, Universitatea de Vest), Rolul educației în conservarea și transmiterea elementelor de patrimoniu imaterial (Delia Suiogan), Hora de pomană la românii din Timoc (Lucica și Ivo Gheorghiev, președinte, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria), Cuvinte uitate. Promovarea patrimoniului imaterial în mediu digital (Anamaria Iuga, Magdalena Andreescu, Valentina Bâcu, Muzeul Național al Țăranului Român), Provocarea lansată de rețelele de socializare în vederea conservării și promovării patrimoniului cultural imaterial (Maria Șpan, Universitatea „L. Blaga”, Sibiu), Cultura imaterială tradițională românească din Bistrița-Năsăud (prof. Vasile Filip, Bistrița), Sărbătorile tradiționale de la ritual, interpretare ezoterică și istorico-etnografică (prof. Tudor Vlad, Rucăr-Argeș), Realități actuale în transmiterea dansului tradițional ca element al patrimoniului cultural imaterial (Silvestru Petac, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca), Tezaurele Umane Vii, înainte și după acordarea titlului (Valeru Ciurea, Olt), Reîntoarcerea la rădăcini (Cornelia Ureche, vicepreședinte, Asociația Românilor din Republica Cehă), Șezătoarea – evoluție și involuție în societatea contemporană (prof. Loredana Costache, Hârsești, Argeș), Promovarea patrimoniului cultural imaterial printr-o metodă inovativă de predare a limbii române (prof. Mirela Tanc, Oradea), Satira –modalitate de îndreptare a comportamentului social în Muscel (pr. Gh. Cîrstina, Dragoslavele-Argeș), Conexiuni instituționale eficiente în conservarea valorilor tradiționale (Filofteia Polly, expert național etnografie românească), Păștenii sau leatul vinerenilor, identitate și diferențiere în spațiul Transilvaniei (Luminița Tucă, Universitatea „Valahia”, Târgoviște) etc.

Din simpla înșiruire de teme se poate lesne observa varietatea, complexitatea și actualitatea ideilor lansate, diversitatea profesională a conferențiarilor și zonele diverse din care provin. Impresionant, prin inedit și mărturisiri, a fost un alt tronson al Conferinței: Povești de viață ca exemplaritate, cu proiecții de film. Au fost nu simple povești, ci unele care explică vocația de creator popular al fiecăruia în domeniul său, unele mai interesante decât altele. Valeru Ciurea i-a prezentat, într-un videoclip, creația lui Tudor Deaconeasa, încondeietor de ouă iar împreună cu Gabriela Nedelcu Păsărin a cercetat și editat o lucrare inedită: Troițele și crucile de hotar.

Rolul și semnificațiile acestora în viața așezărilor rurale din jud. Olt (Slatina, Editura Tradițiioltene, 2011); ceilalți și-au povestit „viața ca exemplaritate”, trezind interesul și emoția specialiștilor: Constantin Vasile (sculptor în lemn, instructor de țiteră și fluier); Viorica Olivotto (meșter popular, instructor țesut-cusut, Școala Populară de Arte și Mesrii, Pitești); Marilena Iosifaru (meșter popular, instructor țesut-cusut de păpuși tradiționale, care a exemplificat cu Metode de învățare a meșteșugului în context ludic); Dan Gherasimescu (meșter popular la Școala Populară de Arte și Meserii, Pitești) a prezentat clipurile Strungul rudăresc de fuse și Strungul arhaic de blide, făcând și o demonstrație de interpretare instrumentală la drâmbă și tilincă; Nichita Dragomira, maestru coregraf, performer al Călușului din Olt, de 74 de ani, din care 65 i-a dedicat călușului (cu precizarea că dansul nu-i totuna cu jocul) a luat marele premiu de la Dijon. O notă aparte a exprimat Marioara Băbu, deținătoarea mărcii „Tocanul de oaie” și a altor 17 atestate de gastronomie ciobănească. Proprietara stânii „Ștefan” de pe Transalpina a trecut printr-un mare necaz: i s-a dat foc stânei, dar a luat toul de la început („arde o stână, dar nu si ideea”). Acețti meșteri populari făuresc valori patrimoniale tradiționale, păstrând identitatea etnică și culturală națională, trăiesc într-un anonimat nu datorită lor, ci doar marginalizării unor fapte de cultură autentică.

Aceștia nu se bucură de popularitate și de un respect binecuvenit din partea politicienilor și culturnicilor, ei își crează operă așa cum au învățat de la părinți, bunici etc.: în schimb, poetesc primesc Premiul Național de Poezie „M. Eminescu” de la Botoșani pentru poezie pornografică. Două direcții în cultura română contemporană: pe care ne-o alegem?! În pauza (creată) între comunicări au fost lansate două albume de excepție ( ca valoare și condiții grafice): Dan Gherasimescu: Mărturisiri și Ion Rodos, Alegorii, excelenți sculptori în lemn, ambele realizate de Elena Iagăr și Ion Tița-Nicolescu, cu prefețele Gabrielei Nedelcu Păsărin, apărute la editura bucureșteană Pro Universitaria, în 2021. Conferința Națională cu participare internațională cu tema Patrimoniul cultural imaterial – noi provocări de receptare și diseminare a culturii tradiționale nu este singulară, izolată. Anul trecut, în 2021, în organizarea acelorași instituții și oameni s-a desfășurat Conferința.

Tradiție și continuitate în valorificarea patrimoniului cultural imaterial, ale cărei lucrări au fost tipărite, sub coordonarea Gabrielei Nedelcu Păsărin și Elenei Iagăr. La fel, comunicările conferinței de anul acesta vor vedea lumina tiparului cât mai curând. Organizatorii piteșteni au plănuit vizite documentare la Muzeul Golești și Curtea de Argeș; au organizat cu mare succes la public, Parada Costumului Tradițional Românesc „România de la Argeș. Noi păstrăm tradiția”, la Mioveni, cu participarea a peste două mii de persoane din județ și din nouă județe din țară. La Pitești, grație colectivului Școlii Populare de Artă și în special a directoarei Elena Iagăr, nota culturală s-a împreunat benefic cu cea științifică, asigurând acestor manifestări o ștachetă valorică ridicată, putând fi orcând model pentru alte județe, inclusiv pentru Capitală.

* *

*

Rămânem tot în Argeș, dar într-o altă localitate cu rezonanță istorică: Curtea de Argeș. Aici, patronul spiritual este, incontestabil, acad. Gheorghe Păun. Argeșan de baștină (născut la 6 deembrie 1950, în localitatea Cicănești) este ales membru corespondent al Academiei Române la 24 octombrie 1997, la numai 47 de ani și membru titular din 2012. Cu studii liceale la Curtea de Argeș (1965-1969, unde a funcționat și Eugen Ionescu) și universitare la Facultatea de Matematică (secția informatică) a universității bucureștene (1969-1974) și-a susținut doctoratul în 1977; din 1990 este cercetător științific I la Institutul de Matematică al Academiei Române. Conform fișei Dorinei N. Rusu din vol. Membrii Academiei Române. Dicționar, a primit burse de cercetare în Canada, Finlanda, Franța, Germania, Japonia, Olanda, Polonia, Spania etc., a conferențiat la peste 130 de universități străine, a susținut peste 50 de conferințe internaționale. A publicat (până în 2010) peste 50 de studii, 11 monografii de specialitate, este inclus în peste 50 de volume colective. Este apreciat de mari instituții de specialitate din întreaga lume.

A introdus jocul GO în România, fiind și primul președinte al Federației Române GO. Dar, acad. Gheorghe Păun se mai remarcă și în domeniul creației literare (poezie, povestiri, roman, memorialistică), fiind membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990. Romanul său, O mie nouă sute nouăzeci și patru sau schimbarea care nu schimbă nimic (1993), tradus în engleză și maghiară, e o replică a romanului lui G. Orwell, 1984. Ca poet, publică volumele: Teama de toamnă (2009), De-a viața (2009), Haina arlechinului (2009, tradus în franceză de Paula Romanescu), iar ca memorialist se recomandă prin Lumea văzută de un matematician (2009), Cărți și autori (2012). Despre creația sa științifică și literară, s-au pronunțat nume celebre: Solomon Marcus, M. Coman, Voicu Bugariu, N. Manolescu, Mircea Tomuș, I. Hobană, Alex. Ștefănescu etc. Este fondatorul și directorul excelentei reviste „Curtea de la Argeș”, care reunește colaboratori din întregul areal românesc și în care nu permite cronici la cărțile sale. A fost distins cu Premiul „Gh. Lazăr” al Academiei Române și Premiul „Gr. C. Moisil” al ASE București. Modest, cum sunt toți oamenii de valoare, acad. Gh. Păun a făcut din municipiul Curtea de Argeș un oraș cultural și regal deopotrivă.

Pentru 10 Mai 2022, zi națională, dar neliberă a Regatului României, conform Legii nr. 103/2015, domnia sa a organizat la centrul de Cultură și Arte „G. Topârceanu” din localitate o dublă lansare de carte, autoarele fiind din Chișinău: Zidari întru veșnicirea Neamului. Convorbiri, recenzii, eseuri, de Raia Rogac și Regele Mihai și Basarabia. O poveste uitaă de neuitat de Aliona Grati, cărți prezentate de Maria Mona Vâlceanu și editorul Valentin Ajder. În completarea acestor lansări, Tudor Nedelcea a susținut prelegerea Naționalismul Reginei Maria, iar scriitorul Lucian Costache, președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, filiala Argeș, a oferit diplome de excelențe „Curtea de Argeș - oraș domnesc și regal”. Au onorat manifestarea: acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, acad. Florin Gheorghe Filip, vicepreședinte al Academiei Române, scriitorul și diplomatul Constantin Lupeanu, renumit sinolog (care m-a onorat cu traducerea textului în limba chineză a studiului meu, China în viziunea lui Eminescu).

Dar, acad. Gheorghe Păun ne-a mai oferit o surpriză; macheta sculpturii Regina Maria realizată de Adrian Ilfoveanu (fiul pictorului renumit, Sorin Ilfoveanu), care urmează să ajungă monument cu prilejul Centenarului Reintregirii. În sală, într-o mică, dar cochetă expoziție, pictorița din Curtea de Argeș, Ioana Teodora Duță, a prezentat tablourile cu chipurile Regelui Mihai, a Reginei Ana și a Reginei Maria. La Curtea de Argeș,în orașul regal a fost o manifestare cu adevărat regală, iar toate manifestările din Argeș (Pitești, Golești, Mioveni, Curtea de Argeș) ne-a demonstrat că aici în provincie este Țara reală, iar în altă parte e Țara legală, conform concepției lui Eminescu, „românul absolut”, cum l-a numit argeșanul Petre Țuțea.

Tudor Nedelcea