Ținut regal cu oameni regali

Curtea de Argeș face parte din localitățile cu cel mai curat spirit românesc, tradițional; aici este atestată populația dacă, condusă de Dromichete (sec. IV-III î. Hr), o bisericuță și un început de reședință voievodală, pe la 1200. Localitatea ar fi fost întemeiată de Negru Vodă, Basarab I avându-și aici curtea, dar atestarea datează din 1510 dintr-un document semnat de domnitorul Vlad cel Tânăr. Cel care a dat strălucire așezării argeșene a fost Neagoe Basarab (1512-1521) din familia Craioveștilor, autorul celebrei opere Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie (replică ortodoxă la Principele lui Machiaveli), reeditată de Eugen Simion în Opere fundamentale ca lucrare originală: Același domnitor, iubitor de pace, a construit Mănăstirea Argeșului, numită „Sionul românesc” (Gavriil Protul) sau „Bizanț după Bizanț” (N. Iorga), așezând Curtea de Argeș între marile catedrale ortodoxe europene.

Alte mari personalități au onorat, prin opera lor, măreția localității. În 1886 a devenit oraș regal prin desemnarea Catedralei Mănăstirii Curtea de Argeș ca necropolă regală, aici odihnindu-se pentru veșnicie domnitorul / Regele Carol I, Regina Elisabeta și fiica lor, principesa Marioara, Regele Ferdinand și Regina Maria, Regele Carol al II-lea, Regele Mihai și Regina Ana.

Din octombrie 2014, prin hotărârea Casei Regale a României, Curtea de Argeș devine oraș regal. Nu întâmplător, Argeșul a dat științei și culturii românești mulți academicieni: pictorul Th. Aman (Câmpulung, 20 mart. 1831-19 aug. 1891), sculptorul C. Baraschi (Câmpulung, 17 nov. 1902 - 23 mart. 1966), poetul și matematicianul I. Barbu (Câmpulung, 19 mart. 1895 - 11 aug. 1961), C. Bălăceanu-Stolnici (cu origini argeșene, n. 16 iul. 1923), oamenii politici: Ion C. Brătianu (Pitești, 21 iun. 1821- 4 mai 1891), Ion I.C. Brătianu (Florica, 20 aug. 1864 - 24 nov. 1927), chimistul și pedologul N. Cernescu (Câmpulung, 31 aug. 1904 – 26 apr. 1967), inginerul Ioan Dumitrache (n. 27 aug. 1940, Dărmănești, actualul secretar general al Academiei Române), matematicianul și astronomul C. Gogu (Câmpulung, 30 mai 1854 – 30 ian. 1897), istoricul G. Ionescu-Gion (Pitești, 14 oct. 1857 – 29 iunie 1904), matematicianul Marius Iosifescu (Pitești, 12 aug. 1936), matematicianul Gh. I. Marinescu (Pitești, 20 sept. 1919 – 10 mart. 1987), chimistul Gh. D. Mateescu (Pitești, 20 apr. 1943 – 16 sept. 2008), chimistul D. Oancea (Vulturești, 26 ian. 1941), criticul de artă G. Oprescu (Câmpulung, 27 nov. 1881 – 13 aug. 1969), lingvistul Gabriela Pană-Dindelegan (Pitești, 7 febr. 1942), medicul C.I. Parhon (Câmpulung, 15 oct. 1874 – 9 aug. 1969), medicul Laurențiu Mircea Popescu (Câmpulung, 15 apr. 1944), medicul Valerian C. Popescu (Negrești, 26 oct. 1912), medicul Eugeniu G. Proca (Godeni, 12 ian. 1927 – 7 mart. 2004), pictorul Ion Sălișteanu (Pitești, 6 oct. 1929), istoricul literar Dan Simonescu (Câmpulung, 10 dec. 1902 – 11 mrt. 1993), economistul Victor Slăvescu (Rucăr, 23 mai 1891 – 24 sept. 1977), scriitorul Vladimir Străinu (Teiu, 28 mai 1902 – 26 nov. 1970), psihologul Florian Ștefănescu-Goangă (Curtea de Argeș, 5 apr. 1881 – 26 mart. 1958), filosoful Vasile Tonoiu (Corbeni, 3 febr. 1941). Conform dicționarului Membrii Academiei României 1866-2010, elaborat de Dorina N. Rusu (ediția a IV-a, 2010), Câmpulungul argeșean a înnobilat Academia Română cu nouă membri, iar Colegiul Naţional „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeş are patru absolvenţi membri în viaţă ai Academiei.

Între acești „voievozi ai spiritului” (N. Andrei), Gheorghe Păun aduce o notă distinctă: este, deopotrivă, om de știință și scriitor, locuiește în orașul regal, este inițiatorul și organizatorul multor acțiuni cultural-științifică de înaltă ținută academică, a fondat și conduce o revistă cu rezonanță europeană, Curtea de la Argeș. S-a născut în localitatea argeșeană Cicănești, la 6 decembrie 1950, unde a urmat cursurile școlii generale (1957-1965), continuate la Liceul „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș (1965-1969, unde a predat și Eugen Ionescu), finalizate la Facultatea de Matematică (Secția informatică) a Universității din București (1969-1974), unde și-a susținut și teza de doctorat în 1977, sub coordonarea faimosului Solomon Marcus. A fost analist, cercetător științific la mai multe instituții, din 1990 activând la Institutul de Matematică al Academiei Române. Primeşte o Bursă „Humboldt”, în Germania, în 1991-1992, apoi face studii de cercetare în Franța, Finlanda, Spania, Olanda, China, Polonia, Ungaria, Japonia, Canada etc.

La numai 47 de ani devine membru corespondent al Academiei Române (24 octombrie 1997) și membru titular în 2012, rostind discursul de recepție: Căutând calculatoare în celula biologică, cu răspunsul dat de acad. Solomon Marcus. Ca om de știință a elaborat peste 550 de studii și articole, cinci monografii de informatică teoretică, a participat / coordonat numeroase proiecte de cercetare științifică în țară și în străinătate, a inițiat, în cadrul Academiei Române, Premiul „Grigore C. Moisil”, a participat în comisia de redactare a noii Legi a Academiei, este membru în consiliul de onoare al Academiei și în consiliul de administrație al Fundației „Familia Manachem H. Elias”, a coordonat teze de master și doctorat, fiind invitat, ca personalitate recunoscută pe plan mondial, la susținerea de conferințe la universități și instituții de cercetare din Germania, Ungaria, Cehia, Slovacia, Finlanda, Franța, Japonia, Olanda, Austria, Spania, SUA, Canada, Polonia, Italia, Grecia, China etc., este membru al comitetelor de program a peste 130 de conferințe internaționale și în redacția unor reviste de specialitate.

Pentru această predigioasă activitate științifică a primit Premiul „Gh. Lazăr” al Academiei Române (1983), a fost nominalizat pentru Premiul de Excelență în Cultura Românească (ed. I, 1999), este doctor honoris causa al Universității Silezieme din Cehia (2008), al unor universități din Pitești, Timișoara, Oradea, Iaşi, membru al Academiei Europei (Academia Europaea), a primit medalia „D. Cantemir” a Academiei de Științe a R. Moldova, este cetățean de onoare al localităților: Curtea de Argeș, Pitești, Cicănești. A introdus jocul GO în România, fiind și primul președinte al Federației Române GO. Dar, acad. Gheorghe Păun se remarcă și în domeniul creației literare (poezie, povestiri, roman, memorialistică), fiind membru al USR din 1990. Și-a început activitatea publicistică din 1980, susținând rubrici în reviste precum „Știința și tehnica”, „Viața studențească”, „Preuniversitaria”, „SLAST”, „Flacăra-Rebus”, coordonând seria „Biblioteca Ludică” a Editurii Tehnice (1999-2001). Editorial, a debutat în 1984 cu volumul de 35 povestiri, Sfera paralelă (Editura Albatros).

A publicat, până în prezent, trei volume de povestiri (Generoasele cercuri, 1989; Nemiloasele cercuri, 2004), cinci romane (O mie nouă sute nouăzeci și patru, 1993, replică la romanul lui G. Orwel: 1984, tradus și în engleză; Oglinzi mișcătoare, 1994; Hotel Anghila, 1994; Lotta, 2005; Ultima saună, 2006), patru volume de poezie (Inscripții pe un bilet tren, 2007; Teama de toamnă, 2009; De-o viață, 2009; Haina arlechinului, 2009, bilingv, româno-francez, traducere Paula Romanescu; Guadalquiviria, 2009; De trecere și petrecere, 2013; Ceasornicar de curcubeie, 2014); epigrame (Cactus de veghe, 2011, 2014, 2016); eseuri (Cărți și autori, 2012; Vedere de pe Dealul Olarilor, 2014, 2016, 2019; 77 de editoriale, 2017; La curtea lui Urmuz, 2020; 35 de interviuri, 2020); memorialistică (Lunea văzută de un matematician, 2009; Privind peste umăr. Memorii premature, 2010.

Numai dintr-o simplă privire asupra acestor creații literare realizezi vastitatea și varietatea preocupărilor artistice ale acad. Gheorghe Păun, dovadă și recenziile elogioase semnate de nume celebre: Solomon Marcus, M. Coman, Alex Ștefănescu, Tudor Octavian, Voicu Bugariu, Mircea Tomuș, I. Hobană, Nicolae Dabija, Aureliu Goci etc. Implicat profund în viața spirituală a municipiului Curtea de Argeș, acad. Gh. Păun a fondat și organizat, din decembrie 2005, Clubul Iubitorilor de Cultură (cu invitați din țară și străinătate), a fost senior-editor al ziarului „Argeș Expres”, a inițiat ridicarea unui monument, în iunie 2019, lui Mihai Eminescu, a dezvelit plăci memoriale de bronz în memoria lui Urmuz, G. Topîrceanu și Eugen Ionescu. Dar, mai cu seamă, a inițiat și conduce ca redactor-șef o revistă de cultură prestigioasă, Curtea de la Argeș, cooptând între colaboratori, personalități marcante din țară și străinătate (cu apariție lunară și la Chișinău); sub egida revistei, a apărut seria „Biblioteca Revistei Curtea de la Argeș”, în care au fost editate peste 30 de volume.

Anul acesta, în iunie 2022, revista Curtea de la Argeș își adună colaboratorii de pretutindeni, argeșenii având fericita ocazie să participe la zilele și serile revistei, cu oameni ai locului, dar și cu români pretutindenari. Modest, cum sunt toți oamenii de valoare, acad. Gh. Păun a făcut din municipiul Curtea de Argeș un oraș cultural și regal deopotrivă. Pentru 10 Mai 2022, zi națională, dar neliberă a Regatului României, conform Legii nr. 103/2015, domnia sa a organizat la centrul de Cultură și Arte „G. Topîrceanu” din localitate o dublă lansare de carte, autoarele fiind din Chișinău: Zidari întru veșnicirea Neamului. Convorbiri, recenzii, eseuri, de Raia Rogac și Regele Mihai și Basarabia. O poveste uitată de neuitat de Aliona Grati, cărți prezentate de Maria Mona Vâlceanu și editorul Valentin Ajder. În completarea acestor lansări, Tudor Nedelcea a susținut prelegerea Naționalismul Reginei Maria, iar scriitorul Lucian Costache, președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, filiala Argeș, a oferit diplome de excelențe „Curtea de Argeș - oraș domnesc și regal”.

Au onorat manifestarea: acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, acad. Florin Gheorghe Filip, vicepreședinte al Academiei Române, scriitorul și diplomatul Constantin Lupeanu, renumit sinolog (care m-a onorat cu traducerea textului în limba chineză a studiului meu, China în viziunea lui Eminescu). Dar, acad. Gheorghe Păun ne-a mai oferit o surpriză: macheta sculpturii Regina Maria realizată de Adrian Ilfoveanu (fiul pictorului renumit, Sorin Ilfoveanu), care urmează să ajungă monument cu prilejul Centenarului Reîntregirii. În sală, într-o mică, dar cochetă expoziție, pictorița din Curtea de Argeș, Ioana Teodora Duță, a prezentat tablourile cu chipurile Regelui Mihai, a Reginei Ana și a Reginei Maria.

La Curtea de Argeș,în orașul regal a fost o manifestare cu adevărat regală, iar toate manifestările din Argeș (Pitești, Golești, Mioveni, Curtea de Argeș) ne-au demonstrat că aici în provincie este Țara reală, iar în altă parte e Țara legală, conform concepției lui Eminescu, „românul absolut”, cum l-a numit argeșanul Petre Țuțea.

Tudor Nedelcea