Vocaţia cercetării în Basarabia

„Istoria îşi bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se!" 

N. Iorga 

Basarabia şi Oltenia, două provincii româneşti care nu se învecinează, au, însă, în istorie, unele similitudini. Chiar numele provinciei de dincolo de Prut este cel al celebrei familii boiereşti oltene a Basarabilor, care au dat domnitori faimoşi: Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, C. Brâncoveanu, Matei Basarab şi boieri celebri. După G. Coşbuc, Oltenia este „Ţară a Basarabilor”, fericită „între toate ţările locuite de români”, osia în jurul căreia s-a învârtit întregul neam românesc (G. Coşbuc, Din Ţara Basarabilor, Bucureşti, 1901).

În urma ultimatumului lui Stalin din iunie 1940, de cedare a Basarabiei, Bucovinei şi Herţei, când statul român, prin regele Carol al II-lea, n-a ripostat, patru comune suburbane Craiovei (Bordei, Bariera Vâlcii, Gherceşti şi Balta Verde) au sfidat ordinul criminalului de la Kremlin, schimbând numele localităţii lor în Basarabia, Chişinău, Bucovina Cernăuţi.

După al Doilea Război Mondial, când ne-au ocupat „eliberatorii” sovietici, marile familii româneşti din ţinuturile răpite, ocupate de bolşevici au fost strămutate, din ordinul lui I. Antonescu, în special în Oltenia, spre a fi cât mai departe de imperiul răului.

După 1990, graţie şi sorgintei basarabene a mitropolitului Nestor Vornicescu, marii intelectuali basarabeni şi bucovineni au fost deseori prezenţi în Oltenia, unii devenind chiar „cetăţeni de onoare ai Craiovei”( Gr. Vieru, M. Cimpoi, N. Dabija, Eugen Doga, V. Tărâţeanu, Ilie Ilaşcu).

În spiritul acestei tradiţii şi a bunelor relaţii între cele două state româneşti, patru tineri cercetători de la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolaescu-Plopşor” din Craiova au efectuat un schimb ştiinţific interacademic cu instituţiile Academiei de Ştiinţe a Moldovei în perioada 6-20 mai 2016. De fapt, au continuat schimbul din anul trecut, urmând dialogului istoric din cadrul Comisiei academice româno-ruse, coordonată de regretatul şi reputatul istoric Florin Constantiniu.

Cei patru cercetători craioveni, mai tinerii mei vrednici colegi, cu doctoratul în filosofie sau în istorie, sunt:

Ion Militaru, cercetător ştiinţific I, în domeniul filosofiei, cu premiul „Mircea Florian” al Academiei Române, membru în Societatea Română de Filosofie şi în Uniunea Scriitorilor, are 14 cărţi: Meditaţii asupra istoriei româneşti (1999), C. Noica şi critica Occidentului (2001), Europa faustică (2003), Meditaţii asupra filosofiei româneşti (2004), Filosofia vieţii cotidiene (2005), Meditaţii despre Occident (2005), Filosofia românească în zece episoade narative şi un epilog dramatic (2007), Abstracţia iubirii (2008), Înfrângerea lui Robinson (2009), Autonomia umbrei (2011), Prometeu moare azi (2012), Critica raţiunii avare (2013), Nu-l cunosc pe acest om. Despre marea minciună şi alte eseuri morale (2014). 

Gabriel Croitoru, cercetător ştiinţific III, istoric, autorul unei cărţi de succes, Oraşele din Oltenia. 1859-1916 (2011), şi coautor la alte 17 cărţi: Corespondenţa inedită a familiei Argetoianu (2006), Dicţionarul istoric al localităţilor din jud. Olt(vol. 1-3, 2009), din jud. Gorj (vol. 1-2, 2011), din jud. Vâlcea (vol. 1-2, 2012), Filiaşi, istorie şi cultură (2010), Istorie, cultură şi civilizaţie în Piemontul Bălăciţei (2013).

Silviu-Gabriel Lohon, cercetător ştiinţific III, autorul cărţilor: Arta de a fi o imagine. Dimensiuni ale artei portretistice în comunismul ceauşist (Studiu de caz: Elena Ceauşescu) (2007), Mărturii din Utopia. Schiţe pentru istoria comunismului (2013).

Nicolae Mihai, cercetător ştiinţific III, laureat al premiului „N. Bălcescu” al Academiei Române pentru vol. Revoluţie şi mentalitate în Ţara Românească. 1821-1848. O istorie culturală a evenimentului politic (2010), fiind colaborator la vol. Călătorie pe meridianele globului: impresii de călătorie la cumpănă de veacuri. 1895-1926 (2007).

Stagiul petrecut de cei patru cercetători craioveni în Basarabia (6-20 mai 2016), prevăzut în cadrul schimburilor interacademice din cele două ţări româneşti, a vizat identificarea de informaţii istorice, aprofundarea şi schimbul de experienţă privind Ideologii şi sărbători naţionale în Europa de Răsărit.

Pentru realizarea acestui ambiţios obiectiv ştiinţific, cercetătorii români au fost colaboratori la organizarea unor dezbateri şi simpozioane ştiinţifice privind relaţia dintre ideologie, istorie şi memorie, conferenţierea în unităţile de învăţământ din R. Moldova, întâlniri cu personalităţi basarabene marcante în domeniu, deplasarea la locuri memoriale sensibile şi semnificativ pentru comunităţile locale etc. Gabriel Lohon, însoţit de istoricii basarabeni, Virgiliu Bîrlădeanu şi Ludmila Cojocari, a efectuat o vizită de informare şi documentare la Tiraspol şi Bender, apoi grupul craiovean a efectuat o cercetare de teren la memorialul „Eternitatea” din Chişinău şi la Complexul memorial din Şerpeni, cu prilejul manifestărilor dedicate triplei aniversări a Zilei de 9 mai: 1877, 1945 şi Ziua Europei, venind în ţară cu un bogat material foto şi audio, pe care-l vor folosi în cercetările lor viitoare sau le vor face cunoscute publicului craiovean şi nu numai.

Pe 10 mai, istoricii craioveni a avut o întâlnire cu membrii Institutului de Iistorie al Academiei Române de Ştiinţe a Moldovei, istoricii: Gh. Cojocaru, specialist în istorie sovietizării, directorul instituţiei, Ion Şişcanu (şeful secţiei de istorie contemporană), Virgiliu Bîrlădeanu, Marius Tărâţă. Cercetătorul craiovean Ion Militaru s-a întreţinut, pe teme de filosofie, cu omologii basarabeni (cu Ana Pascaru, în special), pe teme privind ideologia şi formarea intelectuală a cercetătorului modern, rolul decisiv al fondatorilor comunismului în bolşevizarea societăţii, iar basarabeanul Marius Tărâţă a vorbit, documentat, despre presa interbelică românească.

Pe 12 mai 2016, la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale, Catedra de ştiinţe socio-umane şi asistenţă socială, a Universităţii „Alecu Ruso” din Bălţi Ion Militaru a susţinut o conferinţă, în faţa studenţilor (dar şi a conf. univ. dr. Igor Cojocaru, prorector, şi a conf. univ. dr. Lidia Pădureac, decan) cu o temă incitantă: Cui i-e frică de Karl Marx? Dezbaterea urmată a scos în evidenţă unele aspecte mai puţin explicabile: absenţa criticii doctrinei marxiste în Est spre deosebire de Vest, preluarea ei sub formă de sloganuri propagandistice şi manipularea grosolană a populaţiei, inclusiv a unei bune părţi a intelectualităţii.

(Dacă Occidentul ar fi recepţionat, aşa cum se cuvenea, cartea lui Panait Istrati, Vers l’autre flamme (Paris, 1929), tradusă în 1933 sub titlul Spovedania unui învins, carte care cuprinde mărturisirile sincere ale scriitorului român constatate la faţa locului, participând la cea de-a zecea aniversare a Revoluţiei din Octombrie (20 oct. 1927), unde timp de 16 luni vizitează URSS şi rămâne decepţionat şi revoltat, Stalin n-ar fi fost sprijinit, şi tacit, de taciturnul Occident. Stânga franceză, din care făcea parte şi Panait Istrati, în loc să-l apere şi să-i popularizeze revolta, îl calomniază grosolan; H. Barbusse îl face „haiduc al siguranţei”, motiv pentru care scriitorul român publică, în replică, articolul „Obiectivitatea presei independente comuniste”).

Pe 16 mai 2016, Universitatea de Ştiinţe din Chişinău (prin conf. univ. dr. I. Gumenâi, decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie, prof. univ. dr. Anatol Petrencu, directorul Institutului de Istorie Socială „Pro Memoria”, conf. univ. dr. Ludmila Cojocaru şi prof. univ. dr. Andrei Dumbrăveanu) a fost, de data aceasta, gazda schimbului de idei şi a dialogului ştiinţific privind stadiul cercetării locurilor memoriale în care au căzut victimele comunismului. În premieră, a fost difuzat un film documentar despre una din cele mai groaznice închisori ale Gulagului stalinist din Insulele Solovki fosta mănăstire transformată de politrucii stalinişti într-un loc al iadului. Aici au fost executaţi peste 20.000 de oameni din cele patru zări (europeni, asiatici, nord-africani, nord şi sud-americani), cu o violenţă rar întâlnită. Azi, complexul monahal a fost refăcut fiind alăturat de un memorial al ororii.

Pe 17 mai 2016, Secţia de Istorie contemporană a Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi grupul de istorie culturală al Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolaescu-Plopşor” Craiova al Academiei Române au organizat, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naţională, un incitant seminar ştiinţific:Practici festive, memorie şi ideologie în România şi R. Moldova în secolele XIX-XXI: cum abordăm sursele noastre. Au fost atacate teme de interes major, precum Vizita ţarului Alexandru I la Chişinău în 1818 (Cristina Gherasim), Biserica Ortodoxă şi sărbătorile naţionale în România Vechiului Regat (1859-1900). Studiul de caz asupra arhivelor ecleziastice din Oltenia (Nicolae Mihai), Extremiştii din stânga între acţiuni subversive şi celebrări interzise în România. Studiu de caz asupra arhivei Poliţiei din Craiova (1919-1940) (Gabriel Croitoru), Festivism şi propagandă. Eroismul comunist şi blazoanele sale realist-socialiste (Gabriel Lohon), Comemorarea celui de-al Doilea Război Mondial la Tiraspol şi Chişinău (2005-2016): de la nostalgia după imperiu la memorii concurenţiale (Virgiliu Bîrlădeanu). A fost nu numai un schimb de experienţă şi de informaţii istorice semnificative, dar şi necesar şi oportun; informaţia lui Gabriel Croitoru privind existenţa unor documente inedite basarabene în arhivele oltene a trezit un real interes, omologul de la Chişinău reţinându-i comunicarea spre a fi publicată în „Revista de istorie a Moldovei”.

Ca lucrător vremelnic la Arhivele Statului Dolj pot afirma că, în urma raptului ordinar al Basarabiei şi Bucovinei, „eliberatorii” sovietici ne-au luat, ca pradă de război, întreaga arhivă românească constituită, privitoare la cele două provincii româneşti înstrăinate. Printr-un ordin confidenţial (secret?!), Direcţia Generală a Arhivelor Statului ne-a cerut ca orice document nou descoperit să nu fie făcut public, ci comunicat doar conducerii Arhivelor Naţionale, întrucât în „tratatul” de pace dintre URSS şi România se stipula ca toate astfel de documente să fie transmise Moscovei. Se spera, în felul acesta, să se şteargă orice urmă de adevăr privind legimitatea unirii celor două provincii la Ţară, caracterul predominant românesc al acestora.

La vizita de documentare la Comrat, cercetătorii români au constatat, cu stupoare, că şi aici, ca şi în Transnistria, simbolurile comuniste n-au dispărut, statuia lui Lenin tronând încă. La Muzeul Militar din Chişinău, într-o secţiune consacrată „Ocupaţiei sovietice”, vizitatorii pot lua cunoştinţă de adevărata faţă a bolşevismului, constând din foamete (copii murind de foame), distrugerea unor clădiri şi instituţii emblematice, forme incipiente, dar îndrăzneţe, urmate de anchetare, detenţie, Gulag, până la distrugerea fizică.

„Ghizii” ştiinţifici ai celor patru crecetători români (Lucia Nastasiuc de la Academia de ştiinţe a Moldovei-Departamentul de relaţii externe, prof. univ. dr. Gh. Cojocaru, directorul Institutului de Istorie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Silvia Corlăţeanu-Granciuc, secretarul ştiinţific al aceleeaşi instituţii, prof. univ. dr. Anatol Petrencu de la Universitatea de Stat, Lidia Pădureac, decanul Departamentului de Istorie şi Asistenţă Socială de la Universitatea de Stat „Alecu Ruso” din Bălţi, conf. univ. dr. Virgiliu Bîrlădeanu şi Ludmila Cojocaru) au fost la înălţimea misiunii lor intercolegiale. Acest stagiu de documentare şi cercetare în Basarabia dovedeşte, peremptoriu, necesitatea continuării unor astfel de schimburi întru cunoaşterea adevărului istoric, în stabilirea unor puncţi de coloborare umană şi ştiinţifică între cele două instituţii academice.

Ion Militaru, Gabriel Croitoru, Nicolae Mihai şi Gabriel Lohon au împărtăşit colegilor lor şi publicului craiovean din această experienţă, pe care şi-o doresc continuată şi au demonstrat ceea ce era de demonstrat: cercetarea este vocaţie, iar singurele criterii de apreciere sunt cele stabilite de Academia Română, în timpul mandatului acad. Eugen Simion: disciplina şi performanţa ştiinţifică. 

Tudor Nedelcea