sâmbătă, 10 aprilie 2021
Tudor Nedelcea ”la aniversară” - Gabriela Nedelcu – Păsărin
vineri, 8 ianuarie 2021
Theodor Codreanu, 75 - Un cărturar cu ținută academică
marți, 1 decembrie 2020
Tudor Nedelcea, '75
1. Biserica și societatea (Craiova, Editura Sitech, 2020, 420 p., format 17×24), culegere de studii despre imagologia cărții și culturii românești, tipar românesc pentru țări străine, o posibilă canonizare a lui Mihai Viteazul, Antim Ivireanu, Tudor Vladimirescu, Regina Maria, Constantin Virgil Gheorghiu, V. Militaru, Pamfil Șeicaru, D. Stăniloae, Papa Ioan Paul al II-lea, P.F. Teoctist, Nestor Vornicescu, Bartolomeu Anania, Gh. Calciu-Dumitreasa etc. Cu o bogată iconografie.
2. Marin Sorescu sau vocația identității românești (București, Editura Muzeului Literaturii Române, 2020, 230 p., 15×21), din care recomandăm capitolele: Față la față cu Sorescu; Marin Sorescu și Basarabia; „Cazul” Marin Sorescu în viziunea lui Eugen Simion; Marin Sorescu și Premiul Nobel; Marin Sorescu și securitatea; Marin Sorescu și Meditația transcendentală; Marin Sorescu despre „scriitorii” Mihai Viteazul și Tudor Vladimirescu, interviuri despre autorul „Liliecilor”. În anexe este publicată stenograma ședinței de demitere a lui Marin Sorescu de la conducerea revistei „Ramuri”, autografe, facsimile, fotografii (în parte, inedite).
3. Eminescu (ediția a II-a, revăzută și adăugită, prefață de Mihai Cimpoi, cuvânt înainte de Th. Codreanu, postfața de Victor Crăciun, București, Editura Tracus Arte, 2020, 1014 p., 15×22).
4. Eminescu (București, Editura Academiei Române, 2020, 586 p., 17×24), studiu privind în special publicistica eminesciană: Eminescu și socialismul, Eminescu și cugetarea sacră, Eminescu, istoricul, Eminescu, apărătorul românilor de pretutindeni, Eminescu și realsemitismul, Eminescu și Macedonski sau drama unei polemici, Eminescu și Veronica Micle, Eminescu prin Oltenia, Shakespeare în viziunea lui Eminescu, China în viziunea lui Eminescu (ultimele în colaborare cu Diana Cotescu), Eminescu și necesitatea construirii Catedralei Neamului, alte studii despre eminescologi (Carmen Sylva, M. Cimpoi, Rosa del Conte, D. Vatamaniuc, N. Georgescu, Th. Codreanu, C. Cubleșan, Eugen Doga, Lucia Olaru Nenati, Victor Crăciun, Eugen Simion etc.).
5. Printre cărți și oameni vol. VI (Iași, Editura TipoMoldova, 2020, 234 p., 17×24) reunește studiile și articolele publicate în 2019, din care recomandăm: Caragiale și oltenii, Constituirea Asociației Scriitorilor din Craiova, Iubirile Mariei Tănase prin lupa serviciilor secrete, Prizonieri români în Asalcia și Lorena, alte studii despre mitropolitul Nestor Vornicescu, Ștefan Ștefănescu, Adrian Păunescu, Tudor Arghezi, Dan Simonescu, Selma Lagerlöf, Ștefan și Radu Ciuceanu etc. Tudor Nedelcea a făcut parte din colectivul de redacție al Dicționarului General al Literaturii Române (7 volume în prima ediție, 10 volume în ediția a doua în curs de apariție), apărut sub egida Academiei Române, precum și din colectivul de reproducere anastatică a tuturor edițiilor Eminescu (în total 200 de ediții), proiect apărut la Editura TipoMoldova din Iași în anii 2019-2020.
duminică, 18 octombrie 2020
Vasile Tărâțeanu, 75 - Crucificat pe harta țării
E ca și dulceața de cireașa amară”
Vasile Tărâțeanu
Scriam, la apariția excelentului tratat, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (ajunsă la a cincia ediție), a lui Mihai Cimpoi despre rolul unor „școli” culturale în redeșteptarea neamului. Școala Ardeleană, la sfârșit de secol 18, prin corifeii săi (Ioan Inocențiu Micu-Klein, Samuil Micu, Gh. Șincai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu, I. Piuariu-Molnar, Paul Iorgovici, Radu Tempea, C. Diaconovici-Loga, V. Popp, Damaschin Bojinca) a militat și a reușit în istorie să promoveze emanciparea națională și socială, să impună ideea românității neamului și a latinității limbii, ceea ce a dus la realizarea Unirii de la 1 Decembrie 1918. Peste ani, în celelalte două provincii românești, înstrăinate pe atunci, Basarabia și Bucovna, intelectualii, în special scriitorii, au proclamat: „N-avem două limbi și două literaturi, ci numai una, aceeași cu cea de peste Prut. Aceasta să se știe din capul locului ca să nu mai vorbim degeaba” (Alexie Mateevici). Să-i amintim și reamintim (chiar selectiv): B.P. Hasdeu, C. Stere, Pan Halippa, Andrei Ciurunga, Doina și Ioan Aldea Teodorovici, E. Coșeriu, Grigore Vieru, Anatol Codru, D. Matcovschi, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, E. Doga, Emil Loteanu, Valeriu Matei etc. Bucovina boierilor învățați Hurmuzaki, a lui Aron Pumnul își are și-n zilele noastre reprezentanți iluștrii: V. Levițchi, Ilie Zegrea, Mircea Lutic, Alexandrina Cernov.
joi, 8 octombrie 2020
MARIN SORESCU SAU VOCAȚIA IDENTITĂȚII ROMÂNEȘTI (Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2020, 230 p.)
sâmbătă, 3 octombrie 2020
Părintele scriitor Mihalache Tudorică
miercuri, 30 septembrie 2020
La un pahar de vorbă despre introvertitul Marin Sorescu - Convorbire cu Simona Cîrlugea-Pîrvu
Simona Cîrlugea-Pîrvu: Ați fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi. Cum era Marin Sorescu?
Tudor Nedelcea: Marin Sorescu era prin excelență tipul omului introvertit; mai mult, avea o gândire interioară, dar asta nu înseamnă că nu era și un om extrem de sociabil cu confrații și mai ales cu țăranii săi de la Bulzești, pe care i-a nemurit în cele șase volume din La Lilieci. Nu era, într-adevăr, prea vorbăreț, pentru că nu era tipul de orator, în genul lui Petre Țuțea, dar nu era nici morăcănos, iar faptul că a făcut Liceul Militar de la Predeal a fost doar un accident biografic, a urmat aceste cursuri pentru că erau gratuite. Era situația foarte dificilă în România în acei ani 1950-1954, cotele către sovietici erau foarte mari, iar familia Sorescu avea mulți copii.