„Doamne, românește-i pe români!”

Sub această deviză, spusă de Alexandra Păunescu-Șerban la numai patru ani, fiica Anei Maria Păunescu și, implicit, nepoata Poetului sărbătorit, s-a desfășurat cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internațional „Adrian Păunescu”, desfășurat la Craiova și Bârca, între 1-3 decembrie 2022, trei zile încărcate de evenimente, continuate cu a patra zi (4 decembrie), cu lansarea cărții de poezie, Toate poeziile pe care nu ți le-am scris a Anei Maria Păunescu Este locul să medităm despre rolul și rostul oricărui festival, fie el al usturoiului sau cârnațiului de Pleșcoi sau un festival cultural. Festivalul devine o instituție atunci când își propune și, mai ales, dacă reușește să promoveze o personalitate marcantă de-a ta, care s-a impus și impus cultura română în universalitate.

La Botoșani, de pildă, se organizează anual un festival dedicat lui Eminescu, unde se acordă și premiul național de poezie „Mihai Eminescu”. Din păcate, diriguitorii acestui festival au denaturat sensul unei festivități oneste și prestigioase: s-a acordat acest premiu, cu numele Poetului Național, unor detractori ordinari (T.O. Bobe) sau unei autoare de poezii pornografice. În cazul marilor scriitori români, sunt sărbătoriți spre a fi aduși în actualitate, spre a nu intra în conul de umbră, în special de membrii familiei sau de autoritățile locale, conștiente de valoarea concetățeanului lor și care în primul rând impune respectiva localitate pe harta culturală și științifică a țării. Așa sunt gândite festivalurile dedicate lui Lucian Blaga, Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Al. Macedonski etc. Din păcate, sunt și poeți intrați în conul de umbră, fiind uitați pe nedrept, cum e cazul marelui poet al generației '60, Ioan Alexandru (căruia i s-a alcătuit totuși o ediție critică în colecția „Opere fundamentale” a Fundației Naționale pentru Știință și Artă, inițiată și coordonată de regretatul Eugen Simion).

În cazul lui Adrian Păunescu, el este o prezență necesară nu numai datorită creației sale (a cărei perenitate timpul a dovedit-o), dar și a familiei sale, care s-a zbătut în sensul cel mai propriu al cuvântului, ca opera și personalitatea sa să fie o constantă. Familia este compusă dintr-un număr restrâns de membrii, dar extrem de activi și eficienți: Ana Maria Păunescu, fiica cea mică, redactor șef al revistei săptămânale Flacăra lui Adrian Păunescu (fondată de marele poet, gazetar și om politic), caz unic în revuistica contemporană ca un singur om să conducă o revistă săptămânală. Într-o scrisoare din 12 iulie 2014 către Ana Maria Păunescu, regretatul Nicolae Dabija remarcă: „Articolele tale au o calitate: ele nu se învecheiesc.

De câte ori le citesc, am impresia că mă reîntâlnesc cu Adrian”, îndemnând-o să scrie în continuare, spre a-și bucura tatăl: „Scrie, ca el să nu moară niciodată!”. Și, într-adevăr, creațiile Anei Maria și ale lui Andrei, toate edițiile de până acum și cele viitoare ale Festivalului Internațional „Adrian Păunescu” îl vor bucura pe bardul de la Bârca, dar mai înainte de toate, pe marii săi admiratori, pe românii cei adevărați, care cunosc sensul exact, profund al cuvintelor naționalism și patriotism și nu se rușinează. Ana Maria Păunescu este doctor în filologie și este deja autoarea unor volume: Recreația mare de poezie, Lumea pe gustul meu (2000), Ciorne (2007), Încep să am trecut (2009). Volumul lansat recent (4 decembrie 2022) la Muzeul de Artă din Craiova, Toate poeziile pe care nu ți le-am scris, a fost editat recent, în regie, proprie. Despre carte au vorbit, în cuvinte sincere, Ștefan Mitroi, Nicolae Georgescu, Dan Lupescu și Tudor Nedelcea, care au remarcat simplitatea și profunzimea versurilor, personalitatea sa poetică, diferită de cea a ilustrului său tată. Hölderlin a pus o întrebare retorică: „La ce-s buni poeții în vremuri de restriște?”.

Sunt buni în orice vremuri, dar mai ales în cele de restriște și aș exemplifica cu acțiunea păunesciană de a merge pe frontul din Transnistria în 1992, în plin război, dimpreună cu Grigore Vieru și Andrei Păunescu spre a cânta și recita. Adversarii transnistrieni (Armata a 14-a) au pus și ei armele jos și la distanța de 150-200 m au ascultat cenaclu fondat de Adrian Păunescu, infirmând proverbul „Când vorbesc armele, muzele tac” („Intre arma silent musae”). Al doilea fiu, Andrei Păunescu, este binecunoscut publicului cititor și auditor în special prin implicarea plenară în celebrul Cenaclu „Flacăra”, prin preluarea și continuirea acestei adevărate instituții și după trecerea la cele veșnice ale fondatorului. Andrei s-a impus ca scriitor, gazetar, editor, plastician, cantautor, dar mai ales ca „om liber” (tatăl și fiul având aceeași genă).

Este și el doctor în filologie, cadru didactic universitar, autor a numeroase cărți de poezie, cursuri universitare, jurnalism, memorialistică. Subtil, cu o ironie fină, adecvată timpurilor pe care le trăim, Andrei Păunescu, a scris între altele, volumele, Iobag la patron, iobag la stat (versuri, 2012, 2013, 2015) și Popor de somnoroase păsărele (versuri, 2015). Apelând la un vers eminescian, Andrei Păunescu ne avertizează să nu devenim un „popor de somnoroase păsărele” sau deja am devenit?! Din familie face parte Carmen Păunescu, devotata soție a marelui scriitor, fostă membră a Cenaclului „Flacăra”. De o modestie rară, Carmen a reușit să țină unită familia și cu o putere de muncă demnă de invidiat să devină „managerul” celor opt ediții. Adrian Păunescu, trăiește și prin nepoatele sale, Alexandra Păunescu-Șerban și Adriana, fiica lui Andrei Păunescu, care la numai 8 ani scrie versuri și compune muzică. Festivalul Internațional „Adrian Păunescu”, ediția a VIII-a, s-a desfășurat cu o susținere financiară și logistică din partea Primăriei municipiului Craiova, al Consiliului local, a Fundației Culturale „Iubirea”, precum și cu sprijinul Consiliului județean Dolj și al revistei „Flacăra lui Adrian Păunescu”. Deschiderea oficială și simpozionul de evocări au avut loc la faimosul Muzeu de Artă din Craiova (Palatul „Jean Mihail”).

Au luat cuvântul oficialitățile locale, care s-au exprimat cu sinceritate și franchețe, abandonând „limba de lemn”, folosită câteodată în astfel de festivități. Lia Olguța Vasilescu (cu un doctorat în sociologie), primarul Craiovei, coleg de parlament cu aniversatul, a dezvăluit unele inițiative ale șefului Comisiei senatorale de cultură (câți cunosc cine ocupă azi acest post parlamentar?!), surprinzând prin acuratețea gândirii, curajul ideilor, toate având la bază interesul național („Eu sunt bolnav de Dumneavoastră, Țară / Eu sunt bolnav de Dumneavoastră, neam”, suna un vers păunescian, transpus în practica de parlamentar; el este inițiatorul, între altele, al legii „îndemnizației de merit”, înjurat azi chiar de unii deținători ai îndemnizației!). În ton cu primarul Lia Olguța Vasilescu, a vorbit și Antonie Solomon, vicepreședinte al Consiliului județean Dolj și fost primar al Craiovei, care a organizat anual Festivalul „Marin Sorescu” și Ziua Basarabiei și Bucovinei, evenimente onorate de Adrian Păunescu.

Antonie Solomon a reliefat din relațiile sale personale cu Adrian Păunescu, care i-a fost un reper moral și politic în viață. Cosmin Vasile, președintele Consiliului județean Dolj, aflat la prima sa legislatură, a arătat că Festivalul se desfășoară cu îndreptățire la Craiova, Adrian Păunescu luându-și în serios rolul de senator de Dolj. Adrian Cioroianu, istoricul cu vocație, fost ministru de Externe, actualmente director general al Bibliotecii Naționale (funcție ce trebuie să fie ocupată de astfel de cărturari) a vorbit despre personalitatea scriitorului și omului politic, subliniind o trăsătură esențială: altruitatea (senatorul a intervenit la ministru pentru prelungirea pașaportului diplomatic al lui Grigore Vieru și altor parlamentari basarabeni). Ce bine ar fi dacă la Președenția României ar fi un Adrian Cioroianu, carismatic, om de mare cultură, diplomat și ...de caracter! Nicolae Georgescu, cunoscut critic literar, editor, eminescolog, a scos în evidență subtilitatea și actualitatea poeziei păunesciene, iar scriitorul Ștefan Mitroi a salutat organizarea în Cetatea Băniei a Festivalului Al. Macedonski, Adrian Păunescu, exprimându-și speranța în re-organizarea Festivalului „Marin Sorescu”. L-au mai evocat pe Adrian Păunescu, Ilie Cristescu (Băile Herculane), renumitul poet Nicolae Dragoș, scriitorul Vasile Barbu din Uzdin-Serbia (organizatorul Festivalului „Drumul de spice”, unde, printre laureați, figurează și Adrian Păunescu și care a solicitat Primăriei Craiova un bust realizat în tabăra de sculptură).

Din Valea Timocului sârbesc, poetul, pictorul și interpretul Dragoljub Firulović a vorbit puțin, dar a cântat și a încântat (cu o voce comparabilă cu cea a lui N. Furdui-Iancu). A impresionat până la lacrimi Ziana Filofteia Bârdeanu, o fetiță de numai 10 ani, din Drobeta Turnu Severin, care a interpretat life, magistral, Bocetul lui Ioan cel fără de mormânt, pe versurile lui Adrian Păunescu. Merită urmărit acest talent precoce, care are deja înregistrări de doine, balade, pricesne și dovedește vocație și respect față de cântec. Tot de aici, din Drobeta Turnu Severin, a plecat și Ingrid Boiangiu, impresionând încă de la șapte ani, iar azi este deja un fenomen.

Este în spiritul lui Adrian Păunescu de a lansa și promova tinerele talente. La concursul de poezie s-au înscris 241 de poeți, juriul (Ana Maria Păunescu, Nicolae Dragoș, Ștefan Mitroi, Tudor Nedelcea) având o misiune grea de a departaja câștigătorii. Multe poezii trimise de concurenți sunt dominate de tristețe, de lipsă de speranță, acuzând decidenții politici de trădare națională. În memoria lui G. Stanca, s-a acordat un premiu special. Cenaclul „Flacăra” a susținut spectacolul începând cu orele 18.00, terminat la 22.30. A fost un adevărat fenomen: în stradă, pe o vreme mirifică prin căderea primilor fulgi de zăpadă, au cântat, sfidând frigul, Mădălina Amon (și trupa sa de copii), Ducu Bertzi, Cr. Buică, Vanghele Gogu, Magda Pușcaș, Mircea Vintilă etc., bineînțeles și Andrei Păunescu și trupa „Totuși”. „Tribuna” (adică strada) era ocupată mai ales de tineri, care cântau alături de folk-iști, deci cunoșteau repertoriu. De pildă, după ce Mircea Vintilă își terminase recitalul, publicul a scandat cerând și cântecul „Un' te duci tu, mielule?”, iar Mădălina Amon și „puii” ei, îmbrăcați de iarnă parcă erau coborâți din poveștile nemuritoare, muzica lor acordându-se cu primii fulgi de zăpadă ai anului 2022. Dacă azi muzica folk, bazată pe versurile unor mari poeți, dăinuie și cucerește și tinerele generații, meritul este, indiscutabil, al lui Andrei Păunescu, care duce tradiția mai departe, organizând și concursuri naționale de muzică folk, cum a fost și cel de la Craiova.

Bârca, comuna copilăriei sale (poetul s-a născut în comuna Copăceni din Basarabia, părinții săi fiind acolo învățători), unde se află un bust al Poetului, iar Casa de Cultură îi poartă numele, a fost onorată printr-un moment artistic susținut de elevii școlii din localitate, precum și de Andrei Păunescu, trupa „Totuși” și de Mădălina Amon cu elevii săi. A fost vizitată și Casa părintească unde ne-am ospătat românește, în memoria marelui fiu al comunei Bârca. Două spectacole de excepție au întregit Festivalul Internațional „Adrian Păunescu”: unul susținut de Horațiu Mălăele și Nicu Alifantis la Teatrul Național „Marin Sorescu” și celălalt susținut de carismaticul actor Dorel Vișan, acompaniat de chitaristul Marius Bațu. Spectacolele au fost mult așteptate de publicul craiovean (și nu numai), bazate doar pe invitații (deci pentru spectatori au fost gratuite), locurile în săli au fost ocupate în totalitate, invitațiile fiind epuizate într-o singură zi.

Asta spune totul despre spectatorul oltean (și nu numai). Ce-ar mai fi de spus? S-a păstrat un moment de reculegere în memoria lui Nicolae Dabija, Vasile Tărâțeanu, Eugen Simion, toți membri ai Academiei Române și cetățeni de onoare ai Craiovei, care ne-au părăsit recent. Printre invitați au fost, Doina Rizea (doctor în filosofie, editor), Mihai Chiriac, secretarul Primăriei Dumbrăveni-Suceava, renumită prin simpozioanele sale culturale de ținută academică, unde Adrian Păunescu are un bust, alături de Eminescu, Gr. Vieru, iar dintre localnici au fost prezenți intelectuali, interesați de evenimentele culturale cu tentă națională: scriitorii: I. Munteanu, Mircea Pospai, Silvia Sorescu, ziariștii. Dan Lupescu și Ion Jianu, profesorii: Ovidiu Bărbulescu, Silvia Cârțu, Viorel Ceauș, Ilarion Ștefănescu, Tudor Rățoi, Dan Dașoveanu, Emil Proscan (fostul primar al Mizilului), primarul comunei Bârca etc., etc. Cele trei zile ale festivalului Internațional „Adrian Păunescu” de la Craiova și Bârca, au însemnat o baie de românism, receptată ca atare de participanți, constituind doza necesară de optimism în vremuri mai bune. „Doamne, românește-i pe români!” să n-ajungă „popor de somnoroase păsărele!”.

Tudor Nedelcea

Mesaj Flacăra

Trimite mesajul!

Cui?

Oamenilor onești, transmite-le

Cum să-i recunoști.

Ei singuri se vor recunoaște

tu numai transmite-le

fără metafore, fără minciuni

și explicații că nimica

nu se poate înțelege.

Textul n-ai voie să-l scrii

și trebuie învățat pe de rost

ca o vrăjitorie.

De ce toate acestea?

Să se ocupe cu aceasta,

ci nu cu noi.

Dragoljub Firulović