Festivalul Național „Al. Macedonski” - „Veniți: privighietoarea cântă!”

Și au venit în frumoasa Grădină Botanică din Craiova, reorganizată de Primăria Craiovei în 2015, în parteneriat cu Universitatea din Craiova. Grădina a fost constituită la 29 august 1952, din inițiativa și îndrumarea științifică a universitarului craiovean Alexandru Buia, amenajată pe o suprafață de circa 17 ha, fiind a patra astfel de grădină, după cele din Iași (1856), București (1860) și Cluj (1920), inclusă, din 1974, în Asociația Internațională a Grădinilor Botanice. Aici, au existat casele familiei generalului Al. Macedonski (fiul său celebrul Alexandru, dedicând acestor locuri craiovene mai multe creații poetice sau le-a inclus în proza sa), dar și ale boierului Nicolae Mandrea (1842-1910), junimist, omul de încredere al lui Titu Maiorescu, căsătorit cu Zoe Mandrea (1858-1929), fiica cea mică a lui Barbu Bălcescu (fratele celebrului revoluționar și scriitor). La conacul acestora de la Florești, sat aparținător comunei gorjene Țânțăreni (pe atunci aparținea județului Dolj) a stat 2-3 luni Mihai Eminescu, „trimis” de Junimea spre izolare, unde a tradus din germană colecția de documente Eudoxiu Hurmuzachi. Aici, la Florești a venit și Ioan Slavici spre a-i aduce și o sumă de bani cuveniți pentru traducere. De la Florești, Eminescu a colindat „în cruciș și-n curmeziș” întreaga Oltenie. A venit și la Craiova spre a-l căuta pe fratele său mai mic, Matei Eminescu, participant la Războiul de Neatârnare din 1877/1878. Posibil ca în Craiova, unde a asistat și a scris cronica piesei „Monte Cristo” (jucată la Teatrul Theodorini) că Eminescu a stat în casele Mandrea așezată în actuala Grădină Botanică, alături de casele Macedonski!

Deci, aici, în fost mahala „Sf. Ioan Sebastian” sau a Cernăteștilor (actuala Grădină Botanică) „adăpostea vechea casă a bunicilor dinspre mamă, dată ca zestre tinerei perechi Macedonski, părinții micului Alexandru”, cum adeverește Al. Mitru (1914-1989), născut în familia boierească Pârâianu, din care se trăgea și familia Macedonski (Al. Mitru, Macedonski, Edit. Sport-turism, 1976, p. 36). Casa și împrejurimile ei sunt admirabil descris de Al. Macedonski în Pomul de Crăciun. Tot aici, în aceste locuri din Grădina Botanică a fost dezvelit, la 17 mai 1970, bustul Poetului, cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moartea sa. Sculptorul Constantin Foamete (1932-1998), renumit monumentalist român, executând însă și lurări de artă decorativă, mozaic, s-a născut în Basarabia (satul Criscăuți, jud. Soroca), dar a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București în 1958. A expus în Polonia, Rusia, SUA, Germania. În Țară, a executat monumetele lui N. Bălcescu (la Pitești, 1959), Vlaicu Vodă (Curtea de Argeș, 1969), Fata babei și fata moșului (Parcul Herăstrău), alte compoziții (Visare și Meditație, ambele în 1970). Bustul „Al. Macedonski” a fost dislocat odată cu reamenajarea Grădinii Botanice.

Organizatorii au decis să-l redezvelească, pe un soclu nou. Așadar, au venit în această locație și-n această frumoasă lună mai, a anului 2021, în ziua de 28, oficialități, scriitori, public, spre a participa la cea de-a treia ediție a Festivalului „Al. Macedonski”, organizat de filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Consiliul Județean Dolj, Primăria Craiova și Primăria com. Goiești, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, Casa de Cultură „Tradem” din Craiova. Multe instituții s-au reunit, cum este și firesc, dar sufletul (inițiatorul și organizatorul) a fost, este și sperăm că va fi scriitorul Ion Munteanu (cu doctoratul în filosofie), fiu al comunei Goiești (de care aparțin satele Adâncata și Pometești și unde mai există încă o casă aparținătoare familiei Al. Macedonski), care s-a dăruit să aducă un pios omagiu celebrului său înaintaș (Mai sunt și „alți fii ai satului”, cu potențe intelectuale și materiale, dar care nu se implică; este mai simplu să stai pe margine și să critici!) Procesiunea de redezvelire a bustului a constituit un minunat prilej de a-l sărbători pe ilustrul scriitor în cea de-a treia ediție care-i poartă numele.

După două zile de ploi torențiale și în Craiova, vineri, 28 mai 2021, la orele 11.00 fix, Dumnezeu a închis robinetul (semn că Dumnezeu îl ține aproape pe Macedonski) spre a-l sărbători pe autorul Nopților și de a ne bucura din plin de poezie și muzică. Pe versurile Nopții de mai, recitate de actorul Nicolae Vicol de la Teatrul Național „Marin Sorescu”, scriitorul Ion Munteanu, directorul și moderatorul Festivalului Național „Al. Macedonski”, a deschis ediția a III-a printr-o succintă prezentare a personalității macedoskiene. Viceprimarul Craiovei, Rela Filip (primarul Lia Olguța Vasilescu fiind plecată din localitate), a rostit o scurtă alocuțiune prin care a subliniat importanța evenimetului, aducând omagiu pios scriitorului pentru că a onorat Craiova și satele copilăriei sale (Pometești și Adâncata), introducându-le în literatură și, implicit, în nemurire. Ioan Lascu, președintele filialei Craiova a USR a subliniat importanța lui Al. Macedonski pentru impunerea literaturii române pe plan european. Violonistul Mircea Suchici și (ulterior) pianistul Luchian Suchici au susținut un program muzical cu creații proprii inspirate de versurile autorului Rondelurilor. Mădălina Amon, dimpreună cu grupul său de elevi, ai „Generației Folk”, a dovedit încă o dată implicarea ei în viața culturală a Cetății, printr-un scurt program muzical, între care și cântecul Ascultă (Între frunze, intitulat de Macedonski), în premieră națională, muzica aparținându-i.

În cadrul acestei ediții s-au acordat Diplome de excelență unor scriitori, actori, muzicieni, care s-au impliocat în cunoașterea și popularizarea operei macedoskiene: Lia Olguța Vasilescu, Rela Filip, Antonie Solomon, Tudor Gheorghe, Mădălina Amon, N. Marinescu, L. Dindirică, Ioan Ioanicescu, Denisa Crăciun, Atanase Adam, Gh. Corbeanu, Gh. Mihai, Mariana Bălășoiu, Marin Pașalega etc. Lui Emil Boroghină i s-a înmânat diploma pe scena Naționalului craiovean, unde a susținut spectacolul de poezie Călătoria lui Dante, în cadrul Teatrului „Poesis” creat de el și pentru care a obținut premiul special al UNITER-ului. În seara aceleiași zile de 28 mai 2021, la sediul Asociației „Acțiuni culturale francofone” din Craiova s-a derulat un recital de muzică și poezie sub genericul Dor de Macedonski, cu participarea unor scriitori din toată Oltenia: Toma Grigore, Ionel Bușe, I. Munteanu, I. Lascu, Tudor Nedelcea, D. Sârghie, Maria Tronea etc. Sâmbătă, 29 mai 2021, Festivalul s-a desfășurat în chiar satul copilăriei sale, Pometești, jud. Dolj, în curtea viitoarei case memoriale, care se va realiza cu sprijinul (dovedit și anterior) lui Antonie Solomon, vicepreședintele Consiliului Județean Dolj, un prieten al culturii încă din perioada cât a fost primarul Craiovei. S-au susținut referate și eseuri despre viața și opera sa, recitări din creația macedonskiană, dar și din creația proprie a poeților participanți, interpreți și dansatori ai Școlii Generale Goiești. Invitatul de onoare: rapsodul popular Ion Crețeanu, recent înnobilat cu titlul de „tezaur uman viu”.

În paralel, în organizarea lui Mircea Pospai, președintele filialei Craiova a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în parteneriat cu filiala Craiova a USR, a fost realizată emisiunea „Al. Macedonski – poetul, jurnalistul, omul”, în transmisiune directă pe Studioul TVOnline al UZPR, cu participarea lui Tudor Gheorghe, I. Munteanu, I. Lascu, Fl. Firan, Tudor Nedelcea, Denisa Crăciun, Iulian Ionașcu. Chiar dacă controversatul virus pandemic a împiedicat ca Festivalul dedicat lui Al. Macedonski să nu fie internațional (își anunțaseră participarea specialiști din Chișinău, Cernăuți, Serbia, Franța, Spania etc.), ci doar național, el s-a constituit într-o manifestare de elită (chiar și prin neparticiparea unor instituții... de cultură), un omagiu pios și sincer pe care oltenii îl aduc (câteodată!) marilor valori românești intrate în universalitate.

Tudor Nedelcea