marți, 7 iulie 2015

Patriarhul antibolşevic

S-a spus /scris despre vrednicul de pomenire, patriarhul Justinian Marina, că a fost „patriarhul roşu”. Se întâmplă adesea la români să se arunce vorbe despre un om, fără ca vorbele să aibă acoperire. Principiul de bază al calomniei este de-a dreptul diavolicesc: „calomniază, calomniază, că tot rămâne ceva”. Chiar şi atunci când faptele infirmă calomnia, cel calomniat nu are posibilitatea (uneori nici cea juridică) să-şi spună punctul său de vedere. Ori nu se publică dreptul la replică, ori se publică într-un colţ de pagină neinteresantă. Nu minciuna ( sau nu numai ea) este periculoasă, ci plauzibilul. O parte din lumea contemporană se manifestă satisfăcută de tabloizarea faptelor, a vieţii şi activităţii creatoare a oricărei mari personalităţi. „Este plauzibil să fie aşa”, spunea ea, partea asta de lume.

vineri, 3 iulie 2015

Ion Jianu. Interviuri pentru eternitate (Craiova, Scrisul Românesc, 2002)

Jurnalist de vocaţie, Ion Jianu a intrat în comunitatea oamenilor de cultură (deci şi a scriitorilor) prin cărţile sale de interviuri. Recent a publicat în Editura „Ramuri”, Interviuri cu actori, regizori şi artişti plastici în slujba artei, după publicarea altor interviuri cu sportivi de performanţă (prefaţate de regretatul Fănuş Neagu) sau cu oameni politici (Gh. Apostol).

Dar, lucrarea sa reprezentativă, în opinia noastră, este cea publicată în 2002 la Editura Scrisul românesc, cu un titlu inspirat ales: Interviuri pentru eternitate, căci multe dintre personajele sale au intrat în veşnicie (Al. Balaci, Ion Băieşu, Şerban Cioculescu, Sabin Bălaşa, Aurel Dragoş Munteanu, I. Lăncrănjan, Pompiliu Marcea, Adrian Marino, Fănuş Neagu, Al. Oprea, Al. Piru, Valentin Silvestru, I.D. Sîrbu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Sorin Titel, Romulus Vulpescu). Alţi scriitori (Ana Blandiana, Augustin Buzura, Jean-Luis Couriol, Fl. Firan, D.R. Popescu, Răzvan Popescu, Eugen Simion, Ileana Vulpescu) sunt interviaţi într-un anume context politic sau istoric; citite azi, ele ne oferă informaţii de istorie literară, dându-ne posibilitatea aprecierii rezistenţei în timp a opiniilor exprimate. Demn este faptul că volumul cuprinde şi autografele tuturor intervievaţilor, autorul intenţionând să-şi intituleze cartea „Interviuri şi autografe pentru eternitate”.

marți, 30 iunie 2015

Trăind printre cărţi, Marian Barbu a realizat o Operă

Se ştie că adevăraţii critici literari sunt apreciaţi ca atare în funcţie de subiectele abordate. Una este să abordezi scriitori minori gen Ion Păun-Pincio, Th. Necoluţă etc. sau locali, cu funcţii administrative, dar cu valoare îndoielnică şi perisabilă, alta să te încumeţi spre vârfurile spiritualităţii româneşti.

vineri, 26 iunie 2015

Marin Sorescu şi Basarabia

Basarabia şi Oltenia, două provincii româneşti aflate la extremităţile arealului românesc, au evoluat istoric ca doi fraţi siamezi. Basarabia şi-a luat nobilul nume de la celebra familie boierească oltenească, a Basarabilor, cum atestă şi George Coşbuc in volumul Din Ţara Basarabilor (Bucureşti, 1901).

Fraternitatea celor două provincii a fost comentată de personalităţile lor. Dacă Grigore Vieru, de pildă, a scris că „s-au aplecat mereu şi se apleacă asupra literaturii basarabene lingviştii din Bucureşti, Iaşi, Cluj, la fel scriitorii Adrian Păunescu şi Victor Crăciun din Bucureşti, Th.Codreanu din Huşi, Adrian Dinu Rachieru din Timişoara, Viorel Dinescu din Galaţi, Tudor Nedelcea din Craiova ” (Gr.Vieru, Limba română este patria mea, Chişinău, 2008, p.347), este cazul să atestăm că şi genialul Marin Sorescu a avut o relaţie aparte cu Basarabia şi intelectualii săi: Grigore Vieru, M. Cimpoi, N. Dabija, Valeriu Matei, Leonida Lari etc.

marți, 23 iunie 2015

Pictorul pedagog, 75 de ani - Ovidiu Bărbulescu

Biserica Madona Dudu
Încet şi pe îndelete, pictorul şi profesorul craiovean Ovidiu Bărbulescu a ajuns la 75 de ani, prilej nimerit pentru vernisarea unei expoziţii personale de pictură şi grafică la galeria „Arta” din Bănie, pe 4 mai 2015, în organizarea filialei Craiova a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi a Muzeului de Artă.

Ovidiu Bărbulescu s-a născut într-un spaţiu matrice aparte, în comuna Bobiceşti din fostul judeţ Romanaţi, azi judeţul Olt, la 29 mai 1940. Este o deosebită, de-a lungul Olteţului, unde, pe o distanţă de numai 16km s-au născut un număr însemnat de pictoriŞ Paul Tudor (la Balş), N.Truţă (Dobreţu), Sabin Bălaşa, Cristi Dincă şi Oana Popescu (Dobriceni), G.Păunescu, Severică Mitrache şi Ovidiu Bărbulescu (Bobiceşti), N.Sârbu (Morunglav), N.Predescu, Victor Pârloc şi Al.Trestian (Făureşti), iar peste deal, la Bulzeşti, ca strajă valorică, inegalabilul scriitor şi pictor Marin Sorescu. De altfel, lucrările acestora au fost reunite în expoziţia Pictori din Satele Unite ale Olteţului, gândită şi organizată de Muzeul Judeţean Olt şi Muzeul de Artă din Craiova, la Slatina, la 14 septembrie 2013.

vineri, 19 iunie 2015

Andersen şi românii

Pe 2 aprilie, micii cititori din întreaga lume au sărbătorit Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii, zi instituită din 1976, în chiar ziua de naştere a celebrului scriitor de literatură pentru copii, Hans Christian Andersen (1805-1875), anul acesta împlinindu-se şi 210 ani de la naşterea sa. Era necesară, firească, instituirea unei asemenea zi în condiţiile în care, azi, Galaxia Marconi pare să „învingă” Galaxia Gutenberg, când copiii sunt văzuţi mai mult în faţa calculatorului decât cu o carte în mână.

Dar cine este scriitorul care a determinat instituirea Zilei Internaţionale a Cărţii pentru Copii? Este unul dintre scriitorii lumii cei mai citiţi şi apreciaţi de tinerii cititori. Cine n-a citit şi apreciat Soldatul de plumb, Privighetoarea, Răţuşca cea urâtă, Hainele cele noi ale împăratului, Lebedele, Crăiasa Zăpezii, Prinţesa şi mazărea, Zâna mării? În plus, pentru noi, românii, Andersen are o rezonanţă aparte, făcându-ne cunoscuţi pe Mapamond printr-o carte de călătorii despre meleagurile noastre. Pe lângă scrierea unor basme fermecătoare, Andersen a călătorit şi a scris despre aceste călătorii, fiind supranumit, în epocă, „domnul Europa”. El a intreprins 29 de călătorii, fiind scriitorul cu cel mai mare număr de călătorii măsurabile în kilometri.

marți, 16 iunie 2015

Mehedinţene

Poziţionat în sud-vestul României, judeţul Mehedinţi sau Ţara Severinului are, ca şi celelalte judeţe, o istorie îndelungată, completată de mituri şi legende, frumuseţi naturale sau făurite de om, personalităţi care au depăşit garniţele ţării. Se întinde de la Şviniţa (localitate cu populaţie majoritar sârbească) din Clisura Dunării până la Salcia, în sud-est, de la Butoieştii lui C. Rădulescu-Motru până la nordul muntos, pe o suprafaţă de aproape 5.000 kmp, cu cinci oraşe, 61 de comune, 344 de sate şi cu o populaţie de 2. 665.000 locuitori. Are un potenţial turistic neexploatat încă plenar, începând cu renumitele Cazane, descrise şi de celebrul scriitor danez Hans Chr. Andersen, până la Orşova, la Complexul carstic Ponoare (cu pădurea de liliac şi „Podul lui Dumnezeu”, Peştera Izverna – explorată şi de marele Cousteau) şi, bineînţeles, monumentele istorice din Drobeta Turnu Severin. Îndrăgita interpretă de muzică populară, Niculina Stoican, a realizat şi un CD privind frumuseţile din nordul Mehedinţului, inclus în caseta ce cuprinde muzica sa.