sâmbătă, 1 februarie 2014

Scrisoare primita de la domnul Constantin Poenaru

Domnule Tudor Nedelcea,

Va trimit primul numar din "Buletin de Istoria Presei" (BIP), pe ianuarie 2014, in format PDF, scris si creat in intregime de subsemnatul, dupa demisia mea din Asociatia Romana de Istorie a Presei (ARIP) in conditiile rezumate chiar in publicatia de fata. Este un buletin oarecum experimental, realizat cu cunostintele mele modeste de IT si in numai sase zile.

vineri, 31 ianuarie 2014

Eminescu despre Rusia şi războiul nostru de neatârnare - Partea II

Eminescu
Lui Eminescu i se pare firesc ca „viitorul Orientului este o confederaţie de popoare în care egalitatea naţionalităţilor şi limbelor pe orice teritoriu se vor afla ele, va fi un lucru principal, iar formaţiunile de state, lucru secundar” . În acest caz „reforma Orientului” poate fi patronată de Rusia şi Austro-Ungaria, întrucât „aceasta reprezentează imediat politica occidentală” şi din aceste considerente este inoportun, inactual şi chiar periculos chiar a se pune în discuţie „restabilirea regatului lui Decebal”, considerând-o, tactic de „domeniul teoriilor ieftine”, opinează cu tact diplomatic şi simţ istoric Eminescu.

miercuri, 29 ianuarie 2014

Eminescu despre Rusia şi războiul nostru de neatârnare - Partea I

Eminescu
Deşi nu are o „operă istorică” ca si ceilalţi istorici de profesie, Eminescu – afirmă cel mai mare istoric al românilor, N. Iorga – stăpânea cu desăvârşire cunoştinţa trecutului românesc şi era perfect iniţiat în istoria universală: „nimeni din generaţia lui n-a avut în acest grad instinctul adevăratului înţeles al istoriei, la nimeni el nu s-a prefăcut ca la dânsul într-un element permanent şi determinant al întregii judecăţi” . Obsedat de cunoaşterea adevărului istoric, Eminescu, spre deosebire de înaintaşii săi, şi-a făurit un program de cunoaştere şi readucere în actualitate a istoriei naţionale, integrată istoriei europene.

luni, 27 ianuarie 2014

Eminescu şi bileţelul doamnei Szőke-Slavici

Eminescu
Multă cerneală a curs pentru lămurirea fatidicei zile de 28 iunie 1883, când Eminescu a fost considerat bolnav psihic şi, ca atare, a fost internat la Sanatoriul lui Al. Suţu. S-a vrut şi s-a reuşit „moartea sa civilă”, scoaterea sa din viaţa publică, unde devenise deja un pericol, chiar şi pentru conservatori, care, prin P.Carp, cerea „Şi mai potoliţi-l pe Eminescu!”. Analizele pertinente şi obiective ale lui N.Georgescu, Theodor Codreanu, Cernăianu pe această temă sunt concludente. Că Eminescu era un pericol public o dovedeşte „nota informativă” a ministrului plenipotenţiar al Austro-Ungariei la Bucureşti, baronul Ernest von Mayr, către şefii săi.

joi, 23 ianuarie 2014

Adrian Păunescu si Doina eminesciană

Eminescu
După instalarea regimului bolşevic în România, s-a impus o cenzură drastică şi o epurare din biblioteci a tuturor cărţilor care nu erau în consens cu noul regim şi mai ales care conţineau critici sau reţineri faţă de Rusia, ulterior faţă de Uniunea Sovietică. Cum era de aşteptat într-un regim totalitar impus cu tancurile sovietice de părinţii acelora care azi condamnă comunismul, Eminescu, alături de N.Iorga, a fost personalitatea cu cele mai multe cărţi sau ediţii cenzurate ori epurate, adică scoase din circuitul lecturii sau, mai grav, în unele cazuri, chiar arse în public sau trimise la depozitele de hârtie spre a fi topite. La început de deceniu stalinist era „voie de la stăpânire” de a se tipări şi ca atare, populariza, doar două poezii eminesciene: „Vieaţa” şi "Împărat şi proletar” (fără final).

miercuri, 22 ianuarie 2014

Actualitatea lui Eminescu - Partea a III-a

Romania
Din capul locului trebuie să ne punem o întrebare tranşantă: este Eminescu un scriitor religios? Dar mai întâi, care sunt atributele unui asemenea scriitor? 

Scriitor adevărat sau absolut este, în opinia multor specialişti, numai acela care are chemare şi-i este deschisă calea spre izvorul originar, spre «fiinţa» heideggeriană, el fiind un oficiant, un intermediar perpetuu între «natura ca un templu» şi «pădurea ei de simboluri» (Baudelaire). Eminescu este, din această perspectivă, un scriitor autentic: «A pus în tine nemargini de gândire (subl. noastră, T. N.) / Astă nemărginire de gând ce-i pusă-n tine / O lume e în lume şi în vecie ţine» (Feciorul de împărat fără stea). 

marți, 21 ianuarie 2014

Actualitatea lui Eminescu - Partea a II-a

Eminescu Romania
Generos agent al istoriei”, vehiculând primatul intereselor naţionale în faţa celor de partid, divulgând pericolul “monarhiei universale a creştinătăţii”, pe deplin convins că “românul îşi vrea naţionalitatea, dar aceasta o vrea deplin”, Eminescu demonstrează, prin atitudinea sa civică, că a sosit pentru românii de pretutindeni momentul plenar al cunoaşterii de sine ca popor intrat în zorii istoriei moderne, cu toate exigenţele pe care le incumbă. Încă o dată este dovedită marea actualitate a gândirii eminesciene.