joi, 2 octombrie 2014

Mehedinţiul cultural-turistic

Chipul lui DecebalIleana Roman este supranumită în zonă, pe bună dreptate, sultana Mehedinţiului. Poetă din generaţia şaizecistă ( a debutat odată cu Cezar Baltag, Ana Blandiana, Constanţa Buzea), prozator, dramaturg, publicist, editor, a refuzat un post în Capitala Băniei, stabilindu-se în oraşul natal, Drobeta Tr. Severin, oraş pe care l-a onorat prin multipla sa activitate culturală. A fost directoarea Bibliotecii judeţene „I.G. Bibicescu” a întemeiat Fundaţia „Alice Voinescu”, editura „Prier”, revista „Amfitrion”, „Societatea Scriitorilor Danubieni”, a organizat Festivalul de literatură „Sensul iubirii”. Şi-a scris cărţi de beletristică, vocaţia sa înnăscută, dar mai cu seamă cărţi despre oamenii şi locurile mehedinţene: I.G. Bibicescu sau viaţa ca operă (1997), Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi ( cu Tudor Răţoi, 2003), Viaţa şi opera Insulei Ada-Kaleh (2005), Ţiganii noştri, ai voştri, ai lor, ai tuturor şi-ai nimănui (2010). 

Spirit neliniştitor, dar prolefic, Ileana Roman a editat, sub egida Centrului Cultural Mehedinţi, trei ediţii din România-Mehedinţi, ghid cultural-artistic, o carte necesară şi binevenită, întrucât acest colţ de ţară are cu ce se mândri, la noi, dar mai ales peste hotare. Este primul ghid despre judeţul său, care apare, cum ţine să precizeze autoarea, „dintr-un îndemn plăcut şi lui Dumnezeu”, căci „binele şi răul sunt văzute(trăite) după ochiul şi sufletul fiecăruia”, iar „cunoscându-ne valorile, le putem aşeza în faţă ca exemplu de urmat”

Astfel spus, acest ghid este o invitaţie la cunoaşterea peisajului geografic mirific şi al valorilor spirituale şi materiale, o pornire „la drum chiar pentru a ne convinge dacă drumul e bun”. Cât priveşte sintagma cultural-artistic, ea este o simplă sincronizare, cultura fiind „totodată purtătorul de cuvânt şi de imagine al civilizaţiei, iar turismul este o treabă de civilizaţie”

Puse astfel lucrurile la punct şi făcând precizările de rigoare, Ileana Roman, care semnează, modest, doar ca fiind autoarea textului şi coordonatorul proiectului (consultant ştiinţific fiind Tudor Răţoi, directorul Arhivelor Naţionale din localitate), purcede la drum, prezentându-ne istoria concentrată a judeţului, sub titlul fascinant şi subtil Ţara din Mehedinţi, cadru natural, oraşele mehedinţene (Drobeta Tr. Severin, Orşova, Strehaia, Baia de Aramă, Vânju Mare), cetăţile luminii de la Dunăre, aşezăminte ale spiritualităţii creştine, Parcul naţional Porţile de Fier, patrimoniul natural-turistic din Podişul Mehedinţi ) Ponoare, Cheile şi Peştera Topolniţa, Rezervaţia speologică Podeni, Rezervaţia paleontologică Bahna-Iloviţa, instituţiile severinene de prestigiu naţional, marile personalităţi mehedinţene. După ce „rezolvă” controversatul nume al judeţului (numit Ţara Mehedinţului, până la Mihai Viteazul) autoarea prezintă istoria ţinutului din epoca preistorică (aici s-a descoperit cel mai vechi homo sapiens din Europa, un schelet masculin de 2m, cu un craniu străpuns de o săgeată şi o vechime de 8.000 ani), romanizarea în limesul nord-dunărean, „Brazda lui Novac” (un volum de pământ ce pornea din gura Topolniţei, traversa Oltenia şi Muntenia până la Mizil), epoca medievală şi soarta judeţului de graniţă în faţa năvălirilor maghiare, austriece şi otomane, întemeierea primei mănăstiri şi a monahismului din Ţara Românească, la Vodiţa, în 1370, a primei episcopii a Severinului şi Strehaiei, a primei şcoli săteşti întemeiată de stareţul M-rii Gura Motrului, călugărul-cărturar Eufrosin Poteca. Kisselef are un rol decisiv în modernizarea oraşului Turnu Severin, alte evenimete de rezonanţă naţională (revoluţia lui Tudor Vladimirescu şi cea de la 1848, debarcarea prinţului Carol de Hohenzolern, Războiul de neatîrnare şi cele două războaie mondiale) implică decisiv Mehedinţiul şi oamenii săi. 

Turnu Severin a fost înfiinţat târziu, la 23 aprilie 1833, urmare a Păcii de la Adrianopol (1929), care a dispus libertatea navigaţiei pe Dunăre, lângă celebrele vestigii ale castrului roman, Podului lui Traian şi Turnu lui Sever, Drobeta fiind prima cetate din piatră ridicată în Dacia (103-105). În 1841, Severinul devine capitală de judeţ, iar în 1851 municipiu, întreaga-i evoluţie desfăşurându-se în cultul libertăţii, frumuseţii şi al modernităţii. Aşa se explică numeroasele monumente de artă şi arhitectură, parcurile şi grădinile. 

Orşova, supranumită „Coasta de Azur a Dunării”, vechi oraş al Banatului de Severin, a renăscut (cu sacrificii materiale) în urma construirii Hidrocentralei Porţile de Fier I. În partea sud-vestică este M-rea Sf. Ana, ctitorită, începând cu anul 1924, de ziaristul celebru în epocă, Pamfil Şeicaru, pe locul în care a fost rănit în primul război mondial. Nefiind sfinţită (patriarhul a refuzat sfinţirea ei în 1939, fiind pângărită, în opinia sa, de regele Carol al II-lea şi amanta sa, Elena Lupescu), mănăstirea a fost, în perioada comunistă, un club-restaurant.După 1990, mitropolitul Nestor Vornicescu a readus-o în sânul B.O.R. 

Strehaia este renumită prin zidurile cetăţii din timpul lui Mihai Viteazul (care a fost bănişor de Mehedinţi între 1582-1588) şi prin mănăstirea ctitorie a lui Neagoe Basarab din 1645, unică în ţară, prin dispunerea spre apus a altarului. 

Baia de Aramă este o aşezare străveche, renumită prin minele de aramă, exploatate raţional de Mircea cel Bătrân, Matei Basarab şi C. Brâncoveanu. 

Defileul Clisura Dunării sau „Cazanele”, pe o suprafaţă de 120 km. de la Baziaş până la prima hidrocentrală, este cunoscută în lume graţie celebrului scriitor danez H. Chr. Andersen, care a călătorit pe Dunăre şi a scris Bazarul unui poet (1842), în care descrie oamenii şi mentalităţile lor, peisajul de excepţie. Zona nordică a judeţului surprinde vizitatorii printr-o geografie mirifică, prin Podul lui Dumnezeu, alte rezervaţii naturale sunt mai puţin cunoscute, din păcate, turiştilor străini (puse, însă, în valoare printr-un CD de renumita artistă Niculina Stoican. 

Un asemenea colţ de rai a dat naştere şi unor mari personalităţi, aşa cum nordul Moldovei, Bucovinei a născut cele mai numeroase personalităţi din istoria naţională. Mehedinţiul a dat culturii şi ştiinţei deopotrivă pe: sculptorul Gh. Anghel, pictorul D. Ghiaţă, scriitorii Al. Balaci, I.C.Chiţimia, Şerban Cioculescu, Al. Dima, C. Şaban-Făgeţel, D. Tomescu, D.R. Popescu, Marius Tupan, Victor Papilian, Emil Manu, filosofii Al. Boboc, C. Rădulescu-Motru, Gh. Enescu, Alice Voinescu, istoricii D. Berciu, D. Tudor, , ctitorii de instituţii I.G. Bibicescu, Th. Costescu, D. Grecescu, astronomul Victor Daimaca, inventatorul Paul Dimo, folcloristul Gh. Dumitrescu-Bistriţa, medicii Victor Gomoiu, Ion Jianu, C. Severineanu, savanţii Gh. Ionescu-Şişeşti (agronomie), Ştefan Odobleja (cibernetică), Petre Sergescu (matematică), Gh. Ţiţeica (matematică), artiştii Virgil Ogăşeanu, Ileana Stana Ionescu, inegalabilul Ştefan Popa Popa’s etc., etc. 

România-Mehedinţi este un ghid reuşit sub raport ştiinţific şi ca realizare artistică, menit să îndemne turiştii (în special pe cei străini) la drumeţie, căci nimic nu au ce pierde. Dimpotrivă. 

Tudor Nedelcea
1-7 martie 2013

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu