Centrul istoric al Craiovei - Inaugurat la 15 mai 2015

CRAIOVA...Străvechea Pelendavă dacică, rezidită de romani... Apărată la nord de marele val al „Brazdei lui Novac”, ale cărui urme se văd şi azi...Moşie „de strămoşie” a Basarabilor. Scaun de Bănie al Craioveştilor. Oraşul care a îmbrăcat zaua de aur a lui Mihai Viteazul şi cămaşa tragică a Domnului Tudor. Tribuna de piatră a proclamaţiei de la Izlaz, oraş al primului guvern provizoriu al paşoptiştilor. Oraşul lui Theodor Aman şi al lui Traian Demetrescu. Oraşul în care a copilărit Macedonski şi s-a stins lira lui Cârlova. Primul oraş electrificat al Munteniei. Oraşul cu un centru plin de merite: singura cetate valahă „a cărei uliţă principală e croită astronomiceşte pe meridian”. Oraşul cu o mie de moşieri. „Oraşul cu o sută de mahalale”, în 1938.

Oraşul care era asemuit de un călător străin, în 1727, „mai mult cu un sat rău clădit decât cu un oraş”, oraşul cu o sută de mahalale din timpul dictaturii regelui Carol al II-lea, are, azi, o nouă înfăţişare, graţie Primăriei Craiova, a primarului Lia Olguţa Vasilescu. S-a instituit Centrul istoric al Craiovei, spaţiu care cuprinde străzile „România Muncitoare”, „Fraţii Buzeşti”, „Olteţ”, „Panait Moşoiu”, „Traian Demetrescu”, „C.S.Nicolaescu-Plopşor”, „Lipscani”, „Th.Aman”, în care accesul autovehiculelor este interzis.

Strada Lipscani are o istorie ciudată: provenind de la vechea denumire a oraşului german Leipzig, Lipsca, strada cu acest nume, nu numai la Craiova, era orientată în direcţia est-vest, urmărind mersul soarelui, pentru ca negustorii-majoritari evrei-să poată beneficia mai mult de lumina zilei spre a-şi etala marfa (stofele englezeşti în special) în lumină naturală.

Început în noiembrie 2013, proiectul Centrul istoric costând circa 12 milioane de euro, bani proveniţi din fondurile europene, cu finanţare de 98%, realizat de firma RECON, a presupus schimbarea în totalitate a infrastructurii, a cablurilor subterane, a conductelor. Străzile sunt pavate cu granit, care a fost impregnat cu o răşină specială spre a fixa plăcile şi a nu pătrunde apa între rosturi.

Primăria Craiovei a elaborat un Regulament de funcţionare şi acces în Centrul istoric, postat pe site-ul instituţiei, spre a fi consultat de cetăţeni până la 19 mai a.c., urmând a fi supus unei dezbateri publice. Craiovenii (şi nu numai) pot veni cu idei şi propuneri pentru buna funcţionare şi gospodărire a Centrului istoric.

Conform acestui Regulament, Centrul istoric va fi în totalitate pietonal, exceptând doar şase puncte de acces, pentru firmele care deţin spaţii comerciale în această zonă pentru aprovizionare, numai după anumite reguli: să aibă autorizaţie de acces emisă de Primăria Craiova pentru fiecare vehicul în parte (în baza unei cereri scrise, însoţită de certificatul de înmatriculare sau cartea de identitate a maşinii), maşinile să nu aibă un gabarit mai mare de 3,5 tone, să folosească rutele cele mai scurte şi să circule cu o viteză maxima de 5km/oră. Sunt admise doar motocicletele folosite la transportul de marfă şi care au autorizaţie de acces.

În privinţa locatarilor din blocurile sau casele din acest perimetru, ei trebuie să solicite aceeaşi autorizaţie, primind şi o telecomandă pentru ridicarea bolarzilor retractabili montaţi la capătul fiecărei străzi. Aceşti locatari n-au voie să multiplice telecomanda Au, însă, o restricţie: li se eliberează această autorizaţie „în limita spaţiilor de parcare din zona Centrului istoric, cu achitarea contravalorii unei taxe”, fixată la 40 lei anual.

Nerespectarea acestor reguli se sancţionează cu amenzi cuprinse între 1000 şi 2500 lei. Aceleaşi sancţiuni sunt aplicate şi celor care distrug sau multiplică telecomenzile, iar cei care distrug pavajul şi alte elemente ornamentale sau le murdăresc cu ulei sau alte substanţe chimice, vor fi amendaţi cu sume cuprinse între 2000 şi 2500 lei, la care se adaugă obligativitatea reparării elementelor deteriorate.

Centrul istoric al Craiovei a fost inaugurat parţial la 15 mai 2015, prilej de a se face recepţia doar lucrărilor realizate cu fonduri europene, inaugurarea totală fiind făcută în august-septembrie a.c., când vor fi recepţionate restul faţadelor caselor, sediilor de bănci, calcane şi piaţeta „Sfântul Ilie”. O reuşită a primarului Lia Olguţa Vasilescu şi a echipei sale a fost să lămurească locatarii să-şi refacă singuri faţadele, iar, în viitor, pentru păstrarea ambianţei de epocă, aceste faţade vor putea fi zugrăvite în doar patru culori: alb, bej pal, galben pal şi roz pal. Sunt plantaţi 200 de copaci (insuficienţi însă), plantate flori şi jardiniere la faţade, iar elevii Liceului „Marin Sorescu” au pictat panourile de electricitate sau de gaze.

Piaţeta „Sfântul Ilie” a presupus unele modificări din mers, datorită sicriului de zinc din curtea bisericii (aparţinând unuia din ctitorii Otetelişeni sau unui decedat de holeră), care este acoperit cu lemn, restul spaţiului fiind acoperit cu iarbă, dotat cu design de epocă, cu lumini îngropate în iarbă. Pentru acoperirea estetică a calcanului restaurantului „Oltenia”, artistul plastic Lucian Irimescu a găsit soluţia: o sculptură reprezentând un călăreţ ce iese din zid, jumătate om, jumătate cal.

Pentru primarul Lia Olguţa Vasilescu Centrul istoric al Craiovei este primul pe lista celor trei proiecte de suflet (reabilitarea Parcului „N.P.Romanescu” şi reconstruirea stadionului „Ion Oblemenco”, care va fi „cartea noastră de vizită”.

Inaugurarea acestui Centru a fost urmată de două evenimente culturale: Zilele „Mihai Viteazul” (16-17mai) şi Festivalul Filmului European (15-17mai). Alte evenimente: Zilele Craiovei, Festivalul Internaţional „Adrian Păunescu” se vor desfăşura tot în Centrul vechi din Piaţa „Mihai Viteazul”.

După cutremurul devastator din 4 martie 1977 întregul centru istoric al Craiovei urma să fie demolat. Şeful Oficiului Judeţean al Patrimoniului Naţional Cultural, Luchian Deaconu, împreună cu Paul Rezeanu şi subsemnatul, am cerut primului secretar nedemolarea acestor clădiri, ci, din contră, constituirea unei rezervaţii arhitecturale care să prezerve trecutul, personalitatea sa edilitar-arhitecturală. Din păcate, nu s-a reuşit păstrarea clădirilor din strada Unirii.

Reabilitarea de acum a unei părţi din municipiu demonstrează indubitabil că oamenii Craiovei (moşieri, negustori, industriaşi sau oameni de cultură, cum e cazul scriitorului Traian Demetrescu sau al istoricului Vergatti-Ciobanu) care au construit aceste clădiri aveau gust artistic, sentimentul perenităţii şi al judecării posterităţii, conştiinţa că vor lăsa urmaşilor lucrul bine făcut. Chiar dacă unii dintre ei au fost nevoiţi să înfunde puşcăriile bolşevice sau să apuce calea exilului...

Reabilitarea arhitecturală a acestor clădiri, refacerea Centrului istoric este nu numai o întoarcere în timp, ci şi un pios şi discret omagiu al contemporanilor pentru înaintaşi.

Tudor Nedelcea

P.S. 1) Pentru că Primăria Craiovei ne invită să venim cu propuneri, avansăm câteva pentru etapa a doua: găsirea şi altor soluţii pentru parcarea autovehiculelor; amplasarea de chioşcuri (după modelul dat) pentru ziare, reviste, cărţi (după modelul buchiniştilor din Paris), suveniruri; plantarea şi altor pomi ornamentali; WC-uri publice; obligativitatea, conform Legii Pruteanu în vigoare, pentru firmele cu denumiri sau citate străine, să aibă traduceri în limba română.

2) Premierul Victor Ponta a fost din nou în Bănie pentru a semna contractul cu firma care reconstruieşte Stadionul „Ion Oblemenco”. De faţă au fost fotbaliştii „Craiovei maxima”; a lipsit, (motivat!?) Gică Popescu, remarcabilul internaţional român, arestat cu doar o zi înainte de alegerile din F.R.F. (câştigate de o persoană care n-are nimic comun cu fotbalul din gazon).

3) Admirabil gestul avocatului bucureştean Eugen Pătraş, care a cumpărat un imobil în Cernăuţi în care funcţionează, din mai 2015, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, condus de acad.Vasile Tărâţeanu, simbolul Bucovinei. În timp ce preşedintele Iohannis a refuzat să se întâlnească cu românii bucovineni, iată că un mare român, Eugen Pătraş, face un gest istoric, mediatizat doar prin FLAP.