Gala Premiilor de Excelenţă, 2012

Oraş de categoria a doua (financiar şi administrativ), Drobeta Tr. Severin se impune, încet şi pe tăcute, în rândul marilor municipii naţionale, cu personalitate aparte, la baza căreia este aşezată o istorie milenară şi o cultură cu faţa spre Vest. Palatul Culturii (creat şi donat de Th. Costescu), Liceul „Traian” (cu profesori şi absolvenţi celebri), Muzeul Regiunii „Porţile de Fier”, Arhivele Naţionale (conduse de Tudor Răţoi), Turnul de Apă, simbol al urbanisticii mehedinţene (transformat recent în Turnul Artelor), nou reînfiinţata Episcopie a Severinului şi Strehaiei (cu un vlădică, P.S. Nicodim, fiu al judeţului, exemplu demn de urmat pentru toţi enoriaşii), Centrul Cultural (condus de Emilia Mihăilescu), Fundaţia „Alice Voinescu”, Societatea Scriitorilor Danubieni şi Editura „Pier” (conduse de neobosita Ileana Roman, poreclită „sultana Mehedinţului”), Colegiul Universitar sunt instituţii emblematice, care acordă distincţie municipiului de pe malul Dunării. Iar Festivalurile „Sensul iubirii”, „M. Eminescu”, Pamfil Şeicaru”, simpozionul „Mehedinţi-istorie, cultură, spiritualitate”, sunt deja puncte de reper într-o potenţială hartă spirituală a României. 

O iniţiativă recentă a Primăriei şi Consiliului local prin Casa de Cultură Drobeta Tr. Severin merită consemnată. Este vorba de Gala Premiilor de Excelenţă „Severin”, inaugurată în 2009, ca semn de apreciere pentru personalităţile româneşti născute sau legate de Mehedinţi prin activitatea lor profesională, într-un context politic şi istoric actual, în care valorile, criteriile şi reperele axiologice nu mai sunt respectate sau sunt la îndemâna politicienilor. Gala Premiilor de Excelenţă va aduce pe scena din Drobeta Tr. Severin, cum afirmă iniţiatorul acestei manifestări, primarul Constantin Gherghe, „adevărate exemple pentru tânăra generaţie, exemple dobândite prin rezultatele obţinute, cât şi prin modul în care au condus oamenii, prin exemplele morale pe care le transmit mai departe. Modestia dumnealor le dă dreptul la recunoştinţă. Drobeta Tr. Severin are nevoie de ataşamentul, talentul şi experienţa dumneavoastră în promovarea valorilor locale”. 

Ediţiile anterioare au premiat pe scriitorul acad. D.R. Popescu, pe alţi confraţi (Ion Şerban Drincea, N. Calomfirescu, Gelu Negrea, Şerban Foarţă, Ileana Roman, Florian Copcea, Viorel Mirea, Nicolae Dan Fruntelată, Titu Dinuţ, Tudor Nedelcea, Valeriu Armeanu etc., pe P.S. Nicodim şi preoţii Al. Stănculescu-Bârda, Gh. Zamfir, Gh. Petrescu), pe actorii şi soliştii Virgil Ogăşeanu, Horaţiu Mălăele, Emil Boroghină, Angelica Stoican, Niculina Stoican, Domnica Trop, Petrică Mîţu Stoian, Vasile Ciobanu, Claudiu Bleonţ, Nina Predescu, Dan Iordăchescu etc., pe sportivii Lavinia Miloşevici, Rodion Cămătaru, Mirel Rădoi, Dorel Stoica Flavius Stoican etc., etc. 

Pe lângă trofeul personalizat oferit, toţi laureaţii au primit, în dar, propriul portret văzut de celebrul caricaturist Ştefan Popa Popa’s, şi el onorat cu râvnitul trofeu. 

Ediţia din anul acesta a urmat metodologia ediţiilor anterioare. Într-o sală festivă, într-un ambient plăcut cu muzică simfonică, populară, de operă sau romanţe, cu dansuri din opere simfonice sau populare, laureaţii, pe domenii, şi-au primit trofeul şi darul. Din rândul profesorilor, au fost onoraţi: C. Stana, Ov. Vişan, apoi sculptorii Gabriel Radovici, Nic. Şt. Vlăduţu, teologul C. Pătuleanu, scriitorii D. Andreca şi N. Firuleasa, cercetătorii ştiinţifici C. Petolescu şi Marcela Popilian, solista Doina Durdan ( care a susţinut un mic recital), medicii Gh. Scurtu, Alis Mihaela Bica, hanbalistul Al, Falker, generalii N. Soare şi N. Vasile Epuran (premiaţi de un alt general, Ion Pană ) etc. 

Au susţinut recitaluri solista de folk Maria Gheorghiu, actorii Ilie Gheorghe şi Eusebiu Ştefănescu, artişti de la Teatrul liric „Elena Theodorini” din Craiova, taraful severinean condus de Ionel Condurache, grupul folcloric „Izvoraşul” al Episcopiei Severinului şi Strehaiei etc. 

A impresionat, în mod deosebit, recitalul elevei de clasa a-II-a, Ingrid Fugaru Boiangiu, îndrumată de Doina Durdan, care şi-a ales piese grele din repertoriul Mariei Tănase şi Domnicăi Trop. Păcat că un asemenea talent nu-l vedem pe micile ecrane (unde-s proliferate antitalentele şi... prostituatele de lux). Unde eşti tu, Adrian Păunescu, cel care ai lansat, prin Cenaclul „Flacăra” sau în diverse emisiuni TV, nenumăraţi tineri din varii domenii de activitate? Câţi îşi mai amintesc despre această latură a complexei personalităţi a omului şi scriitorului Adrian Păunescu, viitor membru post-mortem al Academiei Române, conform declaraţiei profesorului său, acad. Eugen Simion? 

Urmează ediţia următoare, a cincea, în care alte personalităţi care au dus, dincolo de graniţele judeţului sau chiar ale ţării, faima Severinului. Între acestea, sugerăm să fie invitaţi la o asemenea festivitate scriitorii Ilarie Hinoveanu, Ilie Sălceanu, I. Bodunescu, Lelia Trocan, etnologul universitar Mihai Fifor, economiştii Tomiţă Ţuţuianu, Aurelian Gherghinescu. Ediţia care se va desfăşura în elegantul şi impozantul Palat al Culturii, proaspăt reparat şi renovat, cum a menţionat primarul C. Gherghe. 

Gala Premiilor de Excelenţă, fără iz electoral, s-a dovedit a fi un real succes: valorile sunt recunoscute la ele acasă, lucru rar la români, mai cu seamă la olteni. 

 Tudor Nedelcea 

14-20 dec. 2012 

P.S. La Orşova, trăieşte, singură, cea care a impus, alături de rapsodul popular Domnica Trop, vatra folclorică a Izvernei în tezaurul folcloric naţional şi internaţional, Angelica Stoican (membră a celebrului cenaclu „Flacăra”), şi care a adus pe lume două fiice dotate, Adrian şi Niculina, între care Niculina Stoican este deja un nume consacrat. Acum doi ani, Angelica Stoican mi-a oferit o carte-autobiografie şi un CD cu muzică populară de excepţie: colinde (cântate împreună cu un grup de copii izverneni, dirijat de ea), cântece populare inedite, între care impresionează în mod deosebit Balada mareşalului pe versurile lui Adrian Păunescu şi Nu am, moarte, cu tine nimic pe versurile lui Grigore Vieru. Publicul, amator de folclor autentic, are încă nevoie de vocea şi interpretările inconfundabile ale Angelicăi Stoican. Cine o poate determina, în absenţa lui Adrian Păunescu, să revină pe scenă şi să ne încânte?