La 1 noiembrie 1882, ora 8, „în sala cea mare a liceului nou al Craiovei, printr-un serviciu divin, oficiat de preotul Ştefan Zamfirescu de la Capela Ştirbei, în prezenţa directorului din acel timp, G.P. Constantinescu, a Domnilor profesori ai liceului şi gimnaziului şi a elevilor înscrişi în clasa I” (62 de elevi) se înfiinţează, prin ordinul ministrului Instrucţiunii şi Cultelor, P.S. Aurelian, Gimnaziul Real din Craiova, predecesorul actual al Colegiului Naţional „Fraţii Buzeşti” nume purtat din 1909. La acea vreme, se considera că „învăţătura unui popor trebuie să corespundă cu nevoile şi aspiraţiile sale; nevoile şi aspiraţiile românilor, atât economice cât şi naţionale, reclamă la copiii lor să cunoască cum se măreşte dezvoltarea economică a unui popor”. Cât de actuală este această idee, chiar periculos de actuală pentru unii stătători vremelnici pe scaunul ministerial, chiar cu bacul nepromovat!? Să amintim că P.S. Aurelian, ca şi predecesorul său, Spiru Haret, era, înainte de toate un savant; ca dr. Anghelescu în perioada interbelică sau precum acad. Ilie Murgulescu (elev al acestui liceu) din perioada stalinistă, care a reuşit, prin statutul cadrelor didactice, să anuleze rolul conducător al Partidului unic în învăţământ (în sensul că directorul nu trebuia să fie membru de partid, iar cadrele didactice odată titularizate chiar fără apartenenţă politică nu-şi puteau pierde titulatura. O, tempora!)
O incursiune istorică este necesară, căci vorba acad. Radu P. Voinea (elev al liceului, promoţia 1941), „ar trebui să cunoaştem mai bine trecutul şcolii noastre, [întrucât] ar fi un minunat mod de a face educaţie patriotică”. Şi instrumente de lucru avem: de la tratatele de Istoria învăţământului din Oltenia de N.A. Andrei şi Gh. Pârnuţă, până la monografiile scrise de Al.F. Dinu şi Marian Barbu sau Sergiu Ionicescu. S-a creat, aici, cum a spus actualul director, prof. Zamfirică Petrescu, la aniversarea celor 130 de ani de existenţă neîntreruptă, un spirit buzeştean „care nu poate fi imitat de nimeni, mai ales în cultul lui pentru performanţă şi perfecţiune, pentru că, din totdeauna, dorinţa de a te situa pe primul loc în opinia semenilor a dat naştere reputaţiei, celebrităţii şi renumelui. Tocmai din această dorinţă s-a plămădit spiritul buzeştean care este purtat cu fruntea sus în toate colţurile ţării şi pe toate meridianele globului”.
Acest spirit l-au creat, deopotrivă profesori şi elevi. În primul rând, profesorii, ei înşişi mari personalităţi ai domeniului lor: acad. N. Bănescu, Fanu Duţulescu (autorul primului dicţionar românesc de filosofie), Şt. Ciuceanu, Traian Păunescu-Ulmu (un eminescolog uitat), preotul I. Popescu-Cilieni, I.A. Candrea, Şt. Bârsănescu, Ion Vasilescu, G. Fotino, Miltiade Ionid, C.D. Papastate, I.D. Lăudat, I.M. Negreanu, Marian Barbu, C.M. Popa. Elevii buzeşteni s-au realizat în varii domenii, afirmând, alături de cei ai Colegiului N. Bălcescu /Carol I, o marcă craioveană în ştiinţa şi cultura naţională şi universală: viitorii academicieni Şt. Berceanu, Paul Al. Georgescu, Mihnea Gheorghiu, Ilie Murgulescu, Marin Sorescu, Ştefan Ştefănescu, Radu P. Voinea; scriitorii C. Şaban- Făgeţel, Al. Mitru, Al. Oprea, I. Zamfirescu, Ilie Purcaru, fraţii Fănuş şi Jean Băileşteanu (ultimul a inclus profesorii şi atmosfera buzeşteanu în scrierile sale), N. Marinescu, C. Preda, Sergiu Ioanicescu, N. Pârvulescu, D.R. Popa, Răzvan Voncu, Titus Filipaş etc. Prestigioasa instituţie a fost onorată şi de Adrian Păunescu. Născut de Sf. Ilie 1943 în Copăceni-Bălţi (Basarabia), unde părinţii săi, Floarea şi Constantin, erau cadre didactice, nevoiţi să se retragă în Ţară după ocupaţia bolşevică a provinciei, Adrian începe cursul mediu la „Fraţii Buzeşti”, continuă la „Sf. Sava” şi la Şcoala medie 10 din Bucureşti, absolvit în 1960; istoricii Gh. Iscru, Toma Rădulescu, medicii Irinel Popescu, C. Sabetay, I. Ţolea, politicianul Ştefan Andrei (ca elev a câştigat premiul II, după N. Labiş, la un concurs literar pe ţară!), muzicienii Alexe Buzera, Gil Dobrică, Al Mandy, Al. Racu, Tudor Gheorghe (fenomen naţional), pictorii Sabin Bălaşa (care a dorit să realizeze o frescă pe unul din pereţii liceului, asemănătoare celei de la universitatea ieşeană), V. Buz, actorul Marcel Iureş, fotbaliştii Deselnicu, Adrian Ilie, Ţicleanu, N. Ungureanu, Gică Popescu etc.
După 1990, liceul „Fraţii Buzeşti” ( devenit colegiu în 1997) se impune pe plan mondial: devine şcoală asociată la UNESCO, apreciat ca atare de directorul general Federico Mayor ca „o instituţie participantă la sistemul şcolilor asociate, care aplică un program educaţional pentru cooperare şi pace internaţională”. A primit Premiul Shakespeare din partea Consiliului Britanic din Bucureşti pentru spectacolele realizate (coordonator: Maria Antoaneta Dobrescu).
Au păşit pragul liceului /colegiului alte personalităţi spre a se întâlni cu elevii şi cu personalul didactic: Cezar Petrescu, V. Eftimiu, N. Manolescu, M. Sântimbreanu, D. Almaş, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, cosmonautul D. Prunariu, Ilie Murgulescu, etc. De neuitat a fost întâlnirea, în cadrul Zilelor „Marin Sorescu”, a academicienilor Michael Metzeltin (lingvist celebru, Austria), Eugen Simion, Maya Simionescu, Mihai Cimpoi, N. Dabija, V. Tărâţeanu, a prof. dr. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale.
Dar, cum, pe bună dreptate, afirma directorul adjunct, prof. Carmen Ştefănescu, „nu atât trecutul ne interesează, deşi este onorant, cât mai ales viitorul; trebuie să păstrăm şi să transmitem generaţiilor viitoare, spiritul buzeştean care implică cultul valorilor, sentimentul apartenenţei la o comunitate de înaltă ţinută intelectuală şi morală”.
Prezentul pentru spiritul buzeştean este remarcabil prin rezultatele de excepţie ale elevilor la Olimpiadele Internaţionale ( deşi obţinerea unui premiu, azi, e mult mai dificilă, selecţia este foarte dură: Ralu Alina Ene (chimie), Cristian Gabriel Constantin (chimie), Radu Ehorovici (biologie, fizică, primul reprezentant al şcolii la Olimpiada Internaţională din Indonezia, 2005), Şt. Mirescu (biologie), Cătălin Amza (matematică), Raluca Călinoiu (lb. română), G.Al. Cazacu (informatică), M. Popa (informatică), Cristina Dinulescu (biologie, prima participantă medaliată cu argint la Olimpiada de ştiinţe a U.E., 2011), Radu Adrian (biologie, medalia de aur în 2012 la aceeaşi olimpiadă), Dan Mircea Mirea (biologie, primul calificat la Olimpiada de ştiinţe din Iran,decembrie, 2012), Andreea Vasilescu (lb. germană) etc. Aceşti elevi au fost onoraţi, cu diplome şi premii în bani, şi de primăriţa Lia Olguţa Vasilescu, cu prilejul „Zilelor Craiovei”. Implicarea catedrelor şi a cadrelor didactice a fost benefică şi, de aceea, merită menţionaţi profesorii: V. Roşu, M. Brânduşoiu, Delia Dafina, Cornelia Cerăceanu, Lucian Tuţescu, Genelia Petrescu, Zamfirică Petrescu, Aurelia Mihăilă, Gabriela Cojocăreanu, Marius Nicoli. De asemenea unii profesori (Ileana Didu, Zamfirică Petrescu, Carmen Ştefănescu, Diana Cotescu, I. Nanu, Genelia Petrescu etc. ) s-au implicat, cu rezultate notabile, în proiectul Comenius „Physical education in different environments”. Este motivul întemeiat pentru care, la sărbătoarea celor 130 de ani, ministrul Educaţiei, prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu a înmânat disticţia „N. Iorga”, pentru performanţă, creată special pentru acest eveniment, ca semn de omagiere a profesorilor, întrucât „sunteţi una din marile şcoli ale României şi pentru asta vă felicit din start pentru fiecare promoţie de elevi pe care i-aţi pregătit şi i-aţi trimis spre universităţile din ţară, dar şi din străinătate”.
În acelaşi context, dar într-un sens mai amplu, primarul Craiovei, prof. dr. Lia Olguţa Vasilescu a sintetizat: „Craiova are o îndelungată tradiţie a învăţământului. Avem prima şcoală din Oltenia, Obedeanu, şi alte două colegii cu istorie încărcată, Colegiul Naţional „Carol I”, înfiinţat în 1826 şi Colegiul „El. Cuza”din 1833. Şcoala craioveană a dat multe personalităţi precum Ţuculescu, Ţiţeica, Macedonski. Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” este una din şcolile fruntaşe ale ţării, anul acesta având şi cei mai mulţi olimpici. Noua administraţie va sprijini educaţia. Am dublat numărul burselor pentru elevii cu performanţă şi din 2014 vom începe programul de reabilitare a tuturor unităţilor de învăţământ din Craiova”.
Umiliţi financiar şi profesional de unii politicieni, chiar de la cel mai înalt nivel, profesorii de la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, ca şi toţi colegii lor din ţară, ştiu să-şi facă cu mândrie şi competenţă meseria; căci, mai presus de toate, educaţia naţională a fost, este şi va rămâne stâlpul oricărei societăţi civilizate. Politicienii noştri (făcuţi, nu născuţi) uită că dascălul i-a învăţat carte, dar de această categorie profesională se debarasează cu o uşurinţă condamnabilă; se orientează spre magistraţi (cu salarii de peste 10 ori mai mult decât profesorii), pentru că, deşi aceştia n-au performanţă, ştiu că vor ajunge la judecata lor, ei şi averile lor. Dar, în istorie, cine va rămâne: incompetenţa bine plătită sau performanţa majorităţii profesorilor din această ţară?!
Tudor Nedelcea
16-22 nov. 2012
P.S. Sâmbătă, 10 noiembrie 2012, în prezenţa unui impresionant public (peste 4.200), s-a reinaugurat Sala Polivalentă din Craiova, reclădită şi modernizată la standarde europene, cu o gală sportivă internaţională Superkombat Final Elimination, stele K-1, în care au evoluat sportivi de performanţă din România (Cătălin Moroşanu, Ionuţ Iftimoaie, Sebastian Ciobanu etc.), precum şi campioni din 8 ţări din 3 continente, 4 sportivi urmând să lupte la marea finală din decembrie a.c. A fost un spectacol de excepţie, cu sponsori generoşi şi forţe de ordine profesioniste, eveniment transmis în direct în peste 75 de ţări ale lumii. Craiova a fost, aşadar, capitala mondială a acestui sport. Organizator: primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, ea însăşi deţinătoarea centurei negre la arte marţiale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu