Craiova în sărbătoare

„Cobiliţa oltenească a fost o virulentă armă de-a lungul istoriei politice a poporului român”, spune eseistul de la Balş, Petre Pandrea. „Când în «staful ilfovean» se petrec neomenii, obrăznicii şi prostii grave, care încurcă viaţa însăşi a naţiunii, oltenii pornesc cu cobiliţele pentru a face ordine”. De data aceasta, situaţia este inversată. Tânăra şi frumoasa primăriţă, Lia Olguţa Vasilescu, vine de la Bucureşti, din Parlamentul României, la Craiova, Cetatea Banilor, azi fără bani. Şi nu pentru cine ştie ce „neomenii”, ci pentru a-şi impune amprenta personalităţii sale asupra manifestărilor „Zilelor Craiovei” (22-28 oct. 2012), şi a gospodăririi oraşului, amprentă pe care şi-au pus-o şi alţi primari, de la celebrul N. P. Romanescu la V. Bulucea sau A. Solomon. 

Şi această amprentă vasilesciană a constatat, la o primă privire, în organizarea acestor manifestări numai cu banii sponsorilor ( e drept, nu prea mulţi!), includerea cartierelor Valea Roşie şi Rovine în perimetrul sărbătoririi, precum şi premierea tuturor elevilor olimpici craioveni la competiţiile naţionale şi internaţionale, teoretice sau sportive. 

Instituţiile Craiovei, unele recunoscute pe plan mondial, şi-au adus obolul lor la reuşita sărbătoririi. Teatrul Naţional „Marin Sorescu” a oferit spectatorilor săi, O noapte furtunoasă, Tartuffe de Molière, dar şi adaptarea cunoscutei Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte de P. Ispirescu, Filarmonica „Oltenia” şi-a deschis porţile pentru publicul său, iar Teatrul liric „Elena Theodorini” a prezentat opereta Liliacul de J. Strauss şi o gală de arii celebre. Teatrul de copii şi tineret „Colibri” a oferit publicului său, în centrul municipiului, dar şi în cartiere, „Jocuri magice”, „Dănilă Prepeleac”, „Punguţa cu doi bani”, „Şoricelul şi balena Banela”, „Parada păpuşilor”, „Circul”. Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” a surprins plăcut prin inaugurarea, în premieră naţională, a bibliotecilor stradale, prin spectacolele trupei proprii de teatru „Cutezătorii”: Gaiţele şi A murit Bubi, fiind şi gazda generoasă a unor seri literare. Astfel, Asociaţia culturală internaţională „Carmina Balcanica” a organizat prima ediţie a Festivalului de poezie omonim, în care au citit din creaţiile proprii poeţii: N. Coande, Mihaela Albu, N. Petre Vrânceanu, Marius Chelaru, Dan Anghelescu, dar şi Pavel Gătăianţu (Serbia), Jean Poncet (Franţa), Nina Gonţa (R. Moldova) etc., iar Elena Adriana Răducan şi-a lansat vol. Jocuri şi revista „Thesaurum”. În alte zile, tot aici (biblioteca devenind, astfel, un autentic centru cultural) au fost lansate: romanul Sarra şi piesa „Ziua a şasea” de N. Bălaşa, Terapia sufletului în timpurile biblice şi azi, de Marian Niţă şi colaboratorii săi, au avut loc dezbateri pe teme precum „Craiova, oraş european” şi Bisericile din Craiova. Alte lansări de carte, Teatru şi Proză de I.L. Caragiale şi Portrete în timp de Fl. Firan, s-au derulat în sala „N.P. Romanescu” a Primăriei. Casa de cultură „Traian Demetrescu” a organizat, ca în fiecare an (din 1978), Concursul naţional de poezie „Tradem”, întâlnirea cu poeţii Ioan Es Pop şi N. Coande, expoziţia de pictură a Ioanei Nedelcu şi de fotografie documentară a lui C. David Titu, masa rotundă Obiectivele turistice şi culturale ale Craiovei. Muzeul Olteniei (sprijinit financiar, ca şi alte instituţii de cultură din subordine, de Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului judeţean Dolj) a ieşit în evidenţă prin organizarea tradiţionalului Târg al meşterilor populari (ediţia a XXXV-a), în care au expus 165 meşteri populari, specialişti în prelucrarea lutului, lemnului, cânepei sau răchitei din 33 de judeţe ale ţării. Ansamblul folcloric „Maria Tănase” (unde a strălucit, ca de fiecare dată, Niculina Stoican), a concertat în mai multe locaţii, în cartiere sau în Piaţa Centrală de Ziua Recoltei, rapsodul popular I. Creţeanu a susţinut spectacolul „Lira tracă”, recitalul regal revenindu-i Irinei Loghin, în Piaţa „Mihai Viteazul”, unde au mai evoluat şi alte formaţii de muzică uşoară, alături de spectacole-demonstraţii artistice şi sportive diverse, de salonul Auto Show, de concursuri de desene digitale etc. 

Pentru cinstirea Sf. mare mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir, patronul spiritual al Craiovei, s-a desfăşurat o procesiune religioasă (iniţiată de semnatarul acestor rânduri, prof. Maria Dobrescu şi I. Turcin, în 2000), a avut loc slujba religioasă şi depunerea unei coroane de flori din partea Primăriei la mormântul mitropolitului-cărturar de veşnică pomenire, Nestor Vornicescu. 

Zilele Craiovei a mai cuprins, printre altele, „Bursa comunitară de afaceri sociale Heineken” o proiecţie şi fragmente de spectacol din opera caragialiană, sub genericul „Five o clock”, recitalul Beranger al actorului Emil Boroghină, târgul de handmade „Bizaar Bazare”, ceremonialul militar şi religios cu prilejul Zilei Armatei Române, un miting aviatic (pentru prima dată în Craiova), şi tot ca o premieră, pe parcursul întregii săptămâni, Primăria Craiovei a organizat un tur al principalelor obiective culturale ale municipiului, la care au luat parte elevi de la orfelinate, bătrânii de la azile, pensionari, alte persoane defavorizate. 

Momentul central al Zilelor Craiovei l-a constituit sesiunea solemnă, cu participarea oficialităţilor locale (a nedumerit absenţa prefectului!?), a unor parlamentari, dar şi al unui numeros public. Cea de-a XVI-a ediţie, păstrând tradiţia, şi-a omagiat unii cetăţeni, cu merite deosebite: pe Paul Rezeanu (fost director al Muzeului de Artă timp de 34 de ani şi autorul a 32 de cărţi, între care recentul volum Brâncuşi. Tatăl nostru a şocat specialiştii în artă), pe actorul Valer Dellakeza (venind direct de la un spectacol Caragiale din Odorheiul Secuiesc) şi postmortem pe comandorul Aurelian Cojocaru şi deputatul Liana Dumitrescu. Li s-a recunoscut meritele, căci, aşa cum a spus Tudor Gheorghe (când i s-a atribuit titlul de honoris causa al Universităţii din Craiova), e greu, dar şi important să te recunoască ai tăi, la tine acasă. Lia Olguţa Vasilescu a surprins şi de această dată: i-a premiat, cu diplome dar şi cu bani, pe elevii olimpici şi sportivii craioveni, care au urcat pe podiumul competiţiilor la care au participat. Elevii, unii de clasele IV-V, s-au simţit emoţionaţi nu numai de distincţii, dar mai ales de onoarea de a fi apreciaţi de la această tribună. Să-i menţionăm pe câţiva doar: de la Colegiul naţional „Fraţii Buzeşti” (situat, de o comisie internaţională de monitorizare, datorită activităţii ştiinţifice şi didactice, deasupra multor universităţi din ţară): Adrian Radu, Dan Mircea Mirea, Vlad Vulpe; de la Colegiul „Elena Cuza”: Denisa Cergan, Victor Raiculeţu; de la Liceul de Artă „Marin Sorescu”: Adina Alina Anuţa, Adela Liculescu, Adrian Surdu; de la Seminarul Teologic: Vlad Sisu, Damian Covrig, C. Fleancu, M. Pleşoianu, Fl. Olaru etc., etc. Craiovenii au avut de toate, de la îmbrăcăminte la mici şi bere sau alte produse agricole tradiţionale. Tudor Gheorghe spune în spectacolul său caragialian: „Nu se poate cu de toate”. Primăriţa noastră parcă-i spune: „Ba se poate”. 

„Craiova îmbracă straie de sărbătoare, o sărbătoare plină de speranţe şi semnificaţii. Craiova este oraşul a cărui inimă a bătut întotdeauna pentru ţară, pentru libertate şi pentru identitate naţională”, a spus primarul ei, Lia Olguţa Vasilescu. Craiova este oraşul pe care l-a văzut miraculos, din car, Marin Sorescu; Craiova este oraşul mult îndrăgit de Adrian Păunescu ( aici, în ziarul „Înainte” sub conducerea lui Ilie Purcaru, celebrul scriitor a debutat, student fiind, cu două reportaje, O mână de oameni şi Razele pământului în 18 şi 20 august 1967, anuţându-şi talentul şi temperamentul vulcanic, aici a fost senator de Dolj şi, graţie personalităţii sale, PSD Dolj a avut un număr record de parlamentari: 12). 

Craiova, pentru care Grigore Vieru i-a scris imnul, alături de compozitorul, tot basarabean, N. Caragia, a fost sărbătorită pe măsura trecutului său glorios; de la anul, 1 Iunie (data primei atestări documentare a localităţii fiind 1iunie 1475, în timpul domnitorului Basarab Laiotă) va fi ziua în jurul căreia craiovenii îşi vor aştepta oaspeţii spre a se bucura împreună. 

P.S. Presa a consemnat somaţia Mitropoliei Olteniei către Primărie de a plăti chiria pentru un local al Colegiului Naţional „Elena Cuza” pe care l-a câştigat în instanţă, în condiţiile în care, pe spaţiul oferit gratuit, timp de 49 ani, de aceeaşi primărie pentru construirea unei catedrale în Craioviţa Nouă, aceeaşi mitropolie l-a închiriat unor chioşcari, care plătesc direct Mitropoliei. Îmi amintesc că, după 1990, mitropolitul Nestor a refuzat să revendice unele imobile ce au aparţinut Epitropiei Madona-Dudu ( Muzeul Olteniei, Minerva, alte localuri de şcoală etc.). Cum vor explica profesorii de religie de la „Elena Cuza” celor 700 de elevi nevoiţi să părăsească clădirea despre această faptă „creştină”?!

Tudor Nedelcea
2 - 8 nov. 2012