Sub acest titlu, Elis Râpeanu şi-a tipărit teza de doctorat sub coordonarea ştiinţifică a carismaticului universitar Ştefan Cazimir, el însuşi un reputat epigramist, fiind primul doctorat în filologie cu tema epigrama. Epigrama, un „strănut literar”? (Ploieşti, Edit. Tipo-Man, 2013) se distinge, cum subliniază Şt. Cazimir, „prin amploarea documentării, prin claritatea expunerii, prin caracterul echilibrat al judecăţilor critice. Abundenţa datelor istorico-literare privind revistele, volumele, autorii, interferenţele epigramei cu viaţa literară şi social-politică întrece marginile expunerii propriu-zise”. Întrebarea autoarei din titlul cărţii este, desigur, retorică, Elis Răpeanu, după un periplu istorico-literar, demonstrează, în ciuda unor contestatori (inclusiv G. Călinescu!?), că epigrama este o creaţie literară demnă de luat în seamă. Căci, „satira şi ironia, pe care se bazează epigrama, sunt necesare în toate timpurile, dar, mai cu seamă în timpul pe care-l trăim, timp al tranziţiei şi corupţiei fără de sfârşit, al crizei, devenită şi ea aproape permanentă. Epigrama are o doză benefică de umor, care descreţeşte frunţile împovărate de griji cotidiene (financiare, dar mai ales morale). Rolul epigramei creşte în context istoric şi socio-politic. Este pilula sănătăţii mentale, gustată din plin, care nu dăunează în niciun fel” (Tudor Nedelcea, Epigrama, nr. 59, martie, 2012, p. 6).
Acest lucru a fost dovedit din plin cu prilejul ediţiei a II-a a Festivalului Internaţional de Epigramă „Traian Demetrescu”, desfăşurat la Craiova (29-30 nov. 2013), sub egida Primăriei Craiova, în cadrul manifestărilor „Craiova, capitală europeană – 2021”, în colaborare cu Uniunea epigramiştilor din România. Dar, organizatorul plenar al acestei manifestări de elită a fost scriitorul şi diplomatul Petre Gigea-Gorun, preşdintele Cenaclului epigramiştilor olteni de la Casa de cultură „Traian Demetrescu” a municipiului Craiova, el însuşi un epigramist redutabil (Cu floreta în arenă, 2004; Printre epigramiştii olteni, 2008, toate tipărite sub egida Fundaţiei Scrisul Românesc), care a remarcat meritul autorităţilor şi instituţiilor locale „ca buni organizatori, unde cultura spiritului a triumfat”, cât şi „generosul şi caldul public craiovean pentru obiectivitatea şi căldura sufletească manifestate”.
În cadrul Festivalului, a fost organizat şi concursul internaţional de epigrame cu temele: De-ale oltenilor şi Iarnă grea, juriul format din G. Corbu, preşedintele Uniunii epigramelor din România, prof. univ. dr. Şt. Cazimir, conf. univ. dr. Cosmin Dragoste (directorul Casei de cultură „Traian Demetrescu”), Petre Gigea-Gorun şi semnatarul acestor rânduri, a selectat între cei 82 epigramişti următoarele premii: premiul I, George Petrone (Iaşi), II, M. Sălcuţan (Buzău), III, Florina Dinescu (Ploieşti), menţiuni; V. Larco (Iaşi), Elis Râpeanu (Bucureşti) şi Vali Petronela Slavu (Vulcan), premii speciale: Eugen Albu, Gh. Bâlici (Chişinău), Gh. Bălăceanu, N. Bunduri, Dan Căpruciu, Janet Nică, Laurian Ionică, M. Coge, Any Drăgoianu, El. Buţu etc. Juriul a acordat premii şi Andreei Iurucovici pentru redectarea revistei „Cugetul”, ing. Lucian Bulătan pentru reuşita expoziţiei de portrete ale epigramiştilor şi dr. Lavinia Tatomir- Pintea.
Epigramiştii s-au bucurat de prezenţa prof. dr. Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, care le-a trimis un mesaj de bunăvenire: „Faptul că această prestigioasă manifestare este prezentă în cadrul acţiunilor desfăşurate în vederea declarării municipiului Craiova „Capitală culturală europeană”, este un prilej de satisfacţie pentru Bănia olteană”. Venerabilul epigramist Mircea Ionescu Qintus a salutat prezenţa la Craiova a epigramiştilor de seamă”, sesizând că „este pentru prima oară în România când are loc, în public, un dialog interactiv între epigramişti şi studenţii Craiovei de la limbi străine, când epigramele citite de cei prezenţi sunt traduse în una din limbile de circulaţie internaţională”.
Cuvinte de salut au transmis şi G. Corbu, precum şi invitatul de onoare, remarcabilul om de ştiinţă Ştefan Manea, care a oferit participanţilor renumitele produse naturiste ale firmei sale, „Hofigal”.
În cele două zile de festival, fiecare epigramist a citit câte patru epigrame, s-au duelat epigramistic sau în cronici rimate într-un dialog interactiv benefic. Originalitatea acestui festival a constat în traducerea epigramelor premiate în limbile de circulaţie internaţionale de către studenţii craioveni, îndrumaţi de universitarii Cristiana Teodorescu, Andreea Bratu, Oana Adriana Duţă, Elena Pârvu, urmând să fie tipărite într-un volum multilingv, sponsorizat de acelaşi Ştefan Manea (care a primit o spadă în miniatură, simbolizând duelul epigramiştilor).
Au fost lansate şi apoi înmânate participanţilor o serie de cărţi: Oameni şi destine de Petre Gigea-Gorun, Corbigrame şi Duelul sutei de sonete (în colaborare cu Mircea Trifu) de George Corbu, Antologia epigramei româneşti (ediţia a II-a, alcătuită de G. Corbu, Valeriu Lică, G. Zarafu, cu o prefaţă de Valeriu Râpeanu), Ordinul prostituatelor de Dan Căpruciu etc.
Un volum cu totul special a scris Gheorghe Bâlici, O mie şi una de epigrame (Chişinău, Edit. Gunivas, 2013), lansat iniţial la Congresul Mondial al Eminescologilor. Gh. Bâlici este basarabean (născut la 3 februarie 1963, în satul Hiliuţi, raionul Râşcani) şi, alături de Efim Tarlapan şi acad. Mihai Cimpoi (!?), unul dintre redutabilii epigramişti români pretutindenari. Este absolventul Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Chişinău (1985) şi al studiilor postuniversitare de la Facultatea de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele R. Moldova. A fost traducător din română în rusă, apoi profesor la Tighina (1985-1992) şi la Ungheni (1992-1996). Din 1996, este funcţionar public al Primăriei Chişinăului. A scris: Floarea din inimă (1991), Contra bolilor de stat (2001), Epigrama de dimineaţă (2003), Cu limba de un hexometru (2008), Coşul minim de râs (2009), Trei crai de la răsărit (2010, în colaborare), Umor la puterea a treia (2012, în colaborare), Epigrame (2012), Florilegiu (2012), volume prezentate de Leonida Lari, Mihai Cimpoi, I. Diviza, Efim Tarlapan şi comentate laudativ de Elis Râpeanu, G. Corbu, M. Sălcuţan, Viorel Pietrăreanu, Elena Tamazlâcaru, Gr. Grigorescu, G. Postolache, N. Roibu. „O inimă înflorită de daruri şi vise are Gh. Bâlici, scrie Mihai Cimpoi în O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (Chişinău, Edit. Arc, 1996, p. 249), romantic de modă veche, dar marcat de nelinişti moderne, care scrie cu lumina lumii, cu muguri şi clopoţei de rouă, cu jăratic de flori, semn al unei arderi ce aşează trăirile într-un tărâm al înaltului ce fascinează, răneşte şi mistuie”, fapt dovedit de numeroase premii literare din Basarabia sau din Ţară.
Festivalul Internaţional de Epigramă „Traian Demetrescu” de la Craiova a fost o reuşită deplină, o manifestare culturală de prestigiu, dovedind peremptoriu că şi epigramiştii simt şi trăiesc unirea în cuget, în simţiri şi în fapte, iar epigrama nu-i un „strănut literar”, ci o creaţie demnă de luat în seamă.
Tudor Nedelcea
13-19 dec. 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu