Problema manualelor şcolare – văzute ca repere instructive şi educative pentru elevi – este mereu discutată şi discutabilă. De la manualul unic la cel alternativ, elaborarea manualelor şcolare a fost un măr al discordiei, chiar şi în perioada interbelică, atât de aureolată cultural, deşi, manualele din acea perioadă sunt superioare celor de azi.
Acum doi ani, cu prilejul Zilei Culturii Române şi a lui Eminescu, Academia Română a organizat, ca de obicei cu acelaşi prilej, o sesiune ştiinţifică dedicată deopotrivă „omului deplin al culturii româneşti”(cum l-a numit C. Noica), dar şi problematicii culturii naţionale. Mulţi academicieni: Eugen Simion, Dinu C. Giurescu, Dan Berindei, Ion Aurel Pop, Mihai Cimpoi etc. au criticat, cu argumente, conţinutul acestor manuale, făcând propuneri pertinente şi operabile. Eugen Simion a subliniat faptul că, la noi, cultura a devenit de izbelişte, că în manualele şcolare Şcoala Ardeleană, de pildă, nu mai fugurează, limba latină este studiată nu în şcolile româneşti, ci în cele din Ungaria etc. În acest context, acad. Eugen Simion, moderatorul sesiunii ştiinţifice, a menţionat manualul şi programa şcolară ca unul dintre aspectele educaţionale naţionale încă nerezolvate. Cunoscător şi al programelor şcolare, Eugen Simion a propus ca, în viitorul apropiat, toate manualele din domeniul umanist (de istorie, de limba şi literatura română) să fie vizate de secţiile de specialitate ale Academiei Române, ca cel mai înalt for ştiinţific din ţară, instituţie apolitică prin statut, încă de la înfiinţare (1866). Ministrul Învăţământului, Radu Pricopie, prezent la manifestarea ştiinţifică, a luat act de cele propuse, arătându-se încântat de sprijinul şi colaborarea Academiei Române. Dar, se pare, că lucrurile au rămas la nivel de intenţie.
Ce se întâmplă azi cu manualele de istorie? Se întreabă cu îndreptăţire, reputabilul istoric Dinu C. Giurescu, referindu-se la receptarea Războiului de Independenţă: „Elevii din clasa a X-a din România, ştiu tot mai puţin despre istoria ţării. Este un rezultat oarecum firesc de vreme ce disciplina istoria românilor a fost desfiinţată ca obiect de studiu în sine. Într-o perspectivă generală – europeană – contribuţia ţărilor mici şi mijlocii la desfăşurarea evenimentelor, ocupă, desigur, un loc secundar, proporţional cu contribuţia ţărilor respective. Altfel spus, cu cât un manual se integrează mai mult în istoria generală, cu atât elevii cunosc mai puţin din istoria ţării lor. O asemenea concepţie despre integrare este cu totul eronată, iar efectele pe termen mediu, vor contribui la diluarea treptată a propriei identităţi, cufundată tot mai mult în magna globalizării culturale.”
Situaţia este similară şi în manualele de limba şi literatura română. Pentru perioada postbelică, politrucii au reţinut, pe lângă Moromeţii lui Marin Preda, Iona lui Marin Sorescu şi o poezie de Nichita Stănescu, pe „marii”scriitori Mircea Nedelciu, cu Zmeura de câmpie, şi Mircea Cărtărescu, cu Levantul. Ce N. Labiş, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu în poezie, sau Petru Dumitriu, A. Buzura, N. Breban în proză?!
Aceste lacune grave pot fi suprimate şi înlocuite cu prisosinţă de tactul, cultura şi dorinţa dascălului. Şi, pentru a ilustra această idee, exemplific cu fapta profesoarei Loredana Emilia Neagoe, doctor în filologie, de la Liceul teoretic „Tudor Arghezi” din Craiova, care a valorificat parteneriatul de peste un deceniu între liceul domniei sale şi Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova (bibliotecar Mădălina Băileşteanu), al cărui scop genericul Biblioteca – lumea minunată a cărţile, parteneriat pus sub, spune d-na Loredana Emilia Neagoe, este, „de a ghida şi orienta elevii spre biblioteci, transformându-i în cititori fideli, atât pentru cărţile scrise în limba română, cât şi pentru cele tipărite în limbi de circulaţie internaţională, descoperindu-le şi perfecţionându-le capacităţile de comunicare, de a le dezvolta creativitatea şi imaginaţia, de a lărgi aria responsabilităţilor prin lucrul în echipă, de a-i îndruma spre descoperirea altor culturi şi civilizaţii existente pe glob”.
Avându-i invitaţi pe scriitorul şi editorul Petre Nicolae Vrânceanu, directorul fondator al revistei Noul literar, precum şi pe autorul acestor rânduri, pe 28 noiembrie 2014, în sala „Marin Sorescu” a susnumitei biblioteci, prof. dr. Loredana Emilia Neagoe l-a comentat pe Adrian Păunescu, şi el cititor (ca elev al liceelor „Fraţii Buzeşti” şi „Nicolae Bălcescu”), al acestei biblioteci. Beneficiarii sau grupul ţintă (cum se zice azi) au fost cei 35 de elevi din clasele a X-a B, a X-a C şi a XI-a C.
A fost o lecţie interactivă, de aproape trei ore, în care elevii Theodor Cocoş, Robert Ciobanu, Florea Dragoş, Petruş Ciuică din clasa a XI-a C au realizat şi au derulat prezentări Power Point despre viaţa, opera literară şi politică a lui Adrian Păunescu, despre Cenaclul „Flacăra”, elevii Adrian Braloştiţeanu, Roberta Băileşteanu, Teodora Dragomir, Maia Cilica au susţinut recitări din creaţia păunesciană, iar alţi elevi au organizat expoziţii din opera scriitorului omagiat. A participat şi profesoara Maria Gheorghiţoiu de la acelaşi liceu.
În sala „Marin Sorescu” a Bibliotecii „Alexandru şi Aristia Aman” au fost expuse, de asemenea, alte materiale realizate de elevi: desene, afişe, colaje, postere, devenite, ulterior, expoziţie în holul Liceului „Tudor Arghezi”, urmând postarea fotografiilor pe www. tudorarghezicv.blogspot.com.
A fost o lecţie nu numai în sensul didactic al cuvântului, ci şi pentru politicienii care se ocupă de elaborarea programelor analitice, de includere pe criterii strict axiologice a scriitorilor români. Adrian Păunescu merita o asemenea manifestare didactică, ştiinţifică şi literară.
Aceeaşi manifestare dedicată bardului de la Bârca, Adrian Păunescu, a fost reeditată în al context, de aceeaşi profesoară dr. Loredana Emilia Neagoe (membră în redacţia revistei Noul literator), la sediul Liceului „Tudor Arghezi”: este vorba de conferinţa internaţională „Sharing Experience to Build Strong School-Family Community Relationships”, realizată în parteneriat cu profesori de diferite specialităţi din ţară şi din străinătate (Bulgaria, Turcia, Italia, Franţa, Polonia), dar şi cu părinţi şi elevi.
La secţiunea „Exemple de bune practici din activitatea didactică”, prof. dr. Loredana Emilia Neagoe a elaborat un amplu expozeu In memoriam Adrian Păunescu, în care i s-a prezentat vasta activitate literară, iubirea pământului de dincolo de Prut, relaţia specială cu poeţii basarabeni etc. Au fost angrenaţi elevii claselor a X-a B şi a X-a C (Daniela Puţureanu, Viorica Stângă, Eleonora Stăvaru, Alina Geantă, St. Manolea, Cristiana Ştefan, Aug. Drăghici, Al. Mitrache, Vlad Buşu, Eusebiu Florescu, Alexandra Chelu, Ştefania Spânu, Mirabela Dincă, Alina Glăvan, Florinela Hoancă), care au prezentat postere, colaje, fotomontaje. Manifestarea s-a încheiat cu un recital din creaţia păunesciană susţinut de elevii Roberta Băileşteanu, Maria Ciuică. Elevii clasei a XI-a C (Th. Cocoş, Florea Dragoş, Robert Ciobanu, Petruţ Ciuică) au rerulat prezentările Power Point privindu-l pe autorul vol. Manifest pentru sănătatea pământului.
Acolo unde manualele şi programele şcolare prezintă grave lacune, profesorii dotaţi cu vocaţie ştiu să le completeze benefic.
Tudor Nedelcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu