Calea Costescului

Încep această evocare cu o sintagmă sugestivă: „Calea Costescului”, folosită de actualul director (manager îmi displace) al Palatului Culturii „Teodor Costescu” din Drobeta Turnu-Severin, prof. doctorand Delia Rîmniceanu. „Este calea ce a trecut prin multe ape învolburate până a ajuns la anul o sută, calea ce-și revarsă frumusețea către sufletul spectatorilor noștri, al tuturor celor care ne trec pragul. Iubim și suntem mândri că, datorită destinului, sau poate pentru că am știut când trebuia să spunem DA, am ales să pășim cu smerenie și multă prețuire pe această cale a artei, a culturii. Calea Costescului este, și nu-i prea mult spus, Calea Lactee a Severinului, a județului, a întregii lumi pe care marele Om, Teodor Costescu a construit-o în jurul său”. Am reprodus acest text de excepție scris de Manuela Vasilescu, referent cultural al Palatului severinean. Dar cine-i personajul împroprietărit de urmași cu o cale.

Cel mai bun răspuns l-a dat savantul Nicolae Iorga, în calitatea sa vremelnică de prim ministru, consemnat în Amintirile altui mare severinean, Șerban Ciuculescu. Premierul N. Iorga dăduse o dispoziție ca să nu fie deranjat de politicieni înainte de orele de audiență. Portarul, mehedințean care trebuia să pună în practică această dispoziție, văzându-l pe Teodor Costescu, „s-a muiat, i-a deschis ușa și l-a lăsat să treacă”. Reacția lui N. Iorga a fost la înălțimea funcției și personalității sale: „Aaa, Teodor Costescu? Lăsați-l să intre oricând [...] Omul ăsta să moară pe scările ministerelor, zbătându-se numai și numai pentru înfăptuiri obștești”. Cu alt prilej, cel mai mare istoric al românilor completează profilul: „A fost un om de cuminte realizări. Acest oltean de veche rasă, solid, înfipt în locul muncii sale binefăcătoare, se ferea de ispita ușoară a cuvintelor mari. Vorba lui părea că vine de la un întreg neam cu vază în tot ce gândește și face. La dânsul, gând și fapte erau totuna. Fapta în mijlocul poporului și pentru popor. Școlile lui, așezămintele lui – aceasta îi era viața și marea mângâiere. Severinul se va mândri totdeauna cu ce au putut ridica din piatră, cărți și gând neîntreruptele lui osteneli” (Apud, N. Andrei, Voievozi ai spiritului, Craiova, Editura Alma, 2000, p. 112). Doi mari cărturari ai municipiului dunărean, Ileana Roman și Tudor Rățoi, l-au încadrat între Excelențe severinene (Editura Prier, 2017), dar și în Dicționarul enciclopedic al județului Mehedinți (Editura Prier, 2003), în Enciclopedia județului Mehedinți (Editura Prier, 2021), toate aceste monumentale cărți făcând parte dintr-un proiect al Palatului Culturii „Teodor Costescu” și al editurii Prier, fondată și condusă de Ileana Roman, o poetă reprezentativă a celebrei generații ʼ60 (alături de Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana etc.). Doar faptul că nu s-a așezat în Capitală, ci în orașul său de baștină n-a fost tratată la adevărata sa valoare poetică.

Despre acest monument arhitectural și cultural și despre creatorul lui au scris și alții: Virgil Tătaru și I. Olaru (T. Costescu, Viața și opera, 1996), Viorel Mirea (T. Costescu și apostolii săi, 2015), Coriolan Buracu (Societatea culturală „Teatru”, în „Arhivele Olteniei”, nr. 21-22, 1925, p. 501-505) etc. Teodor Costescu s-a născut la 30 martie 1864 la Rovinari-Gorj, unde tatăl său era învățător, dar provenea din obștea sătească Cerneți. A urmat cursul inferior al Liceului Carol I din Craiova și, ca, bursier, cusrsul superior al Liceului „Sf. Sava” din București. În Capitală absolvă, în 1886, Facultatea de Științe, secția fizico-chimie, profesează un an Colegiul „Frații Buzești”, apoi se „severinează”, cum zice Ileana Roman, transferându-se la renumitul colegiu ”Traian”, în care se impune nu numai ca profesor, dar, mai cu seamă, ca bun gospodar.

În cancelaria acestui liceu, la 3 noiembrie 1909, s-a născut ideea necesității construirii unui teatru. „Zău, Costescule, numai tu ești în stare să începi și să desăvârsești ridicarea unui asemenea așezământ, fii bun și pune-te la treabă”, îl îndeamnă prof. I.Șt. Paulian. Societății anonime „Teatrul orașului Turnu-Severin” i-a revenit sarcina inițierii construcției imobilului, început în 1912, întrerupte de Primul Război Mondial, în 1924 deschizându-se parțial pentru public. „Acum devine al mai măreț monument închinat unirii tuturor românilor”, cum proclama T. Costescu , ostenitorul cel mai profund al acestui măreț edificiu cultural științific, devenind cu adevărat Palatul Culturii, onorat prin invitarea unor personalități naționale să conferențieze aici: N. Iorga, I.G, Duca, I.A. Brătescu-Voinești, Cezar Papacostea, Istrate Micescu, Ion Jianu, D. Gerota, I. Agârbiceanu, O. Goga, L. Rebreanu, Gh. Țițeica, I. Pillat, Victor Popilian, Petre Sergescu, Nae Ionescu etc. Marele filantrop îl cheamă, în 1924, preotul bănățean Coriolan Buracu să primească postul de „primul director al mărețului Palat Cultural din Tr. Severin”. Palatul a oferit spații și altor instituții culturale reprezentative: Biblioteca „I. G. Bibicescu”, Universitatea liberă, Muzeul „C.I. Istrati”, cinematograful, Casa de Cultură, Comitetul Județean de Cultură, Teatrul popular (înființat în 1960). Palatul Cultural „T. Costescu” a fost reparat capital cu fonduri europene și redat publicului severinean, și nu numai, la 21 februarie 2016.

Teodor Costescu a fost ales membru de onoare al Academiei Române (la 30 mai 1930), iar peste circa cinci ani, la 25 martie 1939, a trecut la cele veșnice, într-un sanatoriu din București; a fost înmormântat în orașul său. În holul Palatului său, edilii locali i-au dezvelit un bust. De la preotul director Coriolan Buracu, care a desfășurat o activitate intensă în fruntea Palatului, pentru toți românii, inclusiv pentru cei din sudul Dunării, facem un arc în timp și ajungem la anul 2022, când, la 22 septembrie, concursul pentru ocuparea postului de manager al Palatului Culturii „Teodor Costescu”, principala instituției de cultură a municipiului, a fost ocupat de profesoara Delia Rîmniceanu, scriitoare. În fața consilierilor locali și a primarului municipiului Drobeta Turnu-Severin, Marius Screciu, tânăra câștigătoare a declarat: „ocuparea acestei funcții constituie o mare provocare, dar, în același timp, și o responsabilitate”, că vor continua festivalurile de tradiție (Festivalul Daco-Roman, Festivalul medieval al Cetății Severinului), dar va veni și cu alte proiecte și idei pentru ca municipiul să se dezvolte din punct de vedere cultural. Delia Rosemarie Rîmniceanu s-a născut la 13 iulie 1976 la Drobeta Turnu-Severin, unde a urmat cursurile elementare și liceale.

La Craiova, urmează cursurile Facultății de Litere a Universității, unde susține două masterate („Managementul organizației” și „Literatura română în context european”), câteva cursuri privind pregătirea pesonalului didactic, managementul calității în învățământ, formarea profesională a adulților, management cultural, participă la diverse simpozioane naționale și internaționale. La universitatea craioveană se înscrie la doctorat (la prof. Ionela Carmen Banța). Va preda limba și literatura română, dar și limba engleză la liceele severinene „Șerban Cioculescu” și „Ștefan Odobleja”, dar se va consacra televiziunii, fiind reporter (Datina TV), redactor coordonator (Terra Sat Severin) și director general (Karisma TV), dar și presei scrise. Remarcată de Ileana Roman, publică deocamdată volumul de poezii Reverențe târzii (prefață Ileana Roman, Editura Autograf mjm, Craiova, 2022), pentru care a primit premiul pentru debut la Festivalul Național de Literatură „Sensul iubirii” în 2022 și același premiu acordat de Societatea Scriitorilor Danubieni. Este coautor al vol. Povestea Porților de Fier. A fost răsplătită cu diplome de onoare, de merit.

O diplomă de excelență onorantă pentru Delia Rîmniceanu, dar și pentru Palatul Culturii „T. Costescu” i-a fost acordată pentru activitatea în domeniul culturii, înmânată de regizorul Ioan Cărmazan, președintele Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România, alături de alți mari actori (Adrian Păduraru, Daniela Nane, Magda Catone, Manuela Cernat, Laura Cosoi etc.). „Cuvintele noastre, ale celor ce fac din palatul Culturii „Teodor Costescu” o Cale Culturală care ajunge mereu la sufletul spectatorului sunt pline de emoție”, a mărturisit tânăra directoare, Delia Rîmniceanu. Și pentru ca vorbele să aibă acoperire, a trecut la fapte. A organizat a doua ediție a Festivalului-Concurs Național de Literatură „Prima Vorbă” în perioada 28-29 noiembrie 2024, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România și cu Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor, care au asigurat și juriul: N. Prelipceanu (redactor șef al revistei „Viața românească”, Gabriel Chifu (secretar general al Uniunii Scriitorilor și director executiv al revistei „România literară”), Cristian Pătrășconiu (director de programe interne a USR și redactor șef adjunct al revistei „România literară”, Angelo Mitchievici (vicepreședinte al USR), Mihai Firică (președintele Filialei Craiova a USR). Cu acest prilej, au avut loc întâlniri ale scriitorilor oaspeți cu publicul cititor severinean, dezbateri privind destinul literaturii române în contextul politic actual acordarea de premii pentru Manuscrise și Debut în volum. A fost, cum notează Viorica Gligor, „un eveniment cultural notabil pentru urbea noastră”.

Demn de semnalat este faptul că acest festival-concurs „Prima Vorbă” a fost inițiat în 2023 de regretata scriitoare Ileana Roman, dar directoarea Delia Rîmniceanu i-a onorat memoria, continuându-i inițiativa. A doua mare realizare a colectivului Palatului Culturii „Teodor Costescu”, a directorului ei, Delia Rîmniceanu, a fost Festivalul Național „Cântec Nou în Mehedinți”, ajuns la ediția 32, desfășurat între 21-22 noiembrie 2024. Motivația acestui festival-fluviu o explică Manuela Vasilescu: „Indiferent de zile, de ani, de curgerea rapidă a acestui timp pe care-l străbatem pe o cale pe care am ales-o drept bună, frumoasă, plină de realizările care ne-au lăsat o moștenire unică, avem datoria de a continua să înmulțim evenimentele culturale”. Festivalul național „Cântec nou în Mehdinți” a fost o benefică rampă de lansare pentru soliștii de muzică populară deveniți reale vedete: Anica Ganțu, Nicolae Furdui Iancu, Petrică Mâțu-Stoian, Nicoleta Voica etc. Recent, în februarie 2024, Palatul Culturii „Teodor Costescu” a prezentat două mari spectacole, unicate în felul lor, susținute de o singură artistă.

Primul, a fost dedicat lui C. Brâncuși, dragostea mea, realizat de actrița româno-canadiană, Claudia Motea, ziaristă, scriitoare și profesoară de teatru; al doilea spectacol este dedicat Mariei Tănase (la 12 martie 2025) susținut de mezzosoprana Lăcărmioara Crihană, adaptarea scenică de Claudia Motea, după un text de Tudor Nedelcea. Publicul severinean s-a dovedit receptiv la astfel de spectacole dedicate unor personalități marcante ale culturii românești și universale. Colectiv tânăr, cu puțini activiști culturali, dar cu vocație profesională, păstrează „energia Costescului”; ne alăturăm sufletește urării Manuelei Vasilescu: „Binecuvântați fie anii ce vor urma această Cale, binecuvântați fie cei ce vor veni după noi și pe care, așa cum este normal, îi vom ruga să aibă grijă cum „șlefuiesc”pe mai departe această bijuterie instituțională pe care o vor avea în pază, cum le vor povesti celor mai tineri despre cine și cât de frumos a călcat și a sădit pe CALEA COSTESCULUI!”.

Tudor Nedelcea