De cele mai multe ori, oltenii ştiu să-şi aprecieze personalităţile creatoare şi să le valorifice plenar. Pasărea măiastră, Maria Tănase, face parte din această categorie. Fiica lui Ioan Coandă Tănase din satul gorjenesc doljean (în funcţie de împărţirile administrative) Mierea Birnicii şi a Anei Munteanu din satul făgărăşean Cârţa, Maria Tănase a simţit nevoia să apere folclorul autentic de pericolul poluării. Cu trupul plăpând, datorită bolii, ea cere, în 1962, transferul de la Teatrul satiric-muzical „C. Tănase” la „Taraful Gorjului”, orchestră ce aparţinea Ansamblului artistic „N. Bălcescu” din Craiova. „Doresc să duc o muncă de îndrumare în ceea ce priveşte ţinuta scenică şi vocală, ca astfel artiştii să poată îmbina talentul lor cu autenticitatea şi pitorescul regiunii”. Cu pasiune şi dăruire cercetează folclorul local, unde descoperă un filon autentic şi viguros, culegând 50 de piese, îşi formează propriul taraf cu solişti şi instrumentişti, la Tg. Jiu sperând „să-mi pot împlini o veche datorie faţă de mine şi faţă de cei ce vor să înveţe de la mine, aşa cum mi-o cere şi Tudor Arghezi”.
În primăvara lui 1963, porneşte primul turneu cu spectacolul De-ale noastre olteneşti, ea însăşi interpretând cântecele gorjeneşti Frumosul vine pe apă, transformat în Dragostea din ce-i făcută. Dar, la numai trei zile de la începerea turneului, la 17 martie 1963, la Tr. Severin, boala îşi face prezenţa. Revine de urgenţă la Craiova, i se spune să întrerupă turneul, dar ea ignoră sfatul medicilor şi ajunge din urmă Taraful Gorjului la Băile Herculane. La Hunedoarea, la 1 mai 1963, apare pentru ultima dată într-un spectacol. Este internată într-un spital bucureştean. Înainte de a-şi da obştescul dar prematurul sfârşit, Maria Tănase are câteva dorinţe: un monument dedicat cântecului românesc la Balota-Mehedinţi (nerealizat), o pernă din petale de trandafiri, tubul de oxigen să fie trecut printr-un săculeţ cu florile câmpului şi o fântână adâncă pe un drum secetos. Şi trece dincolo, la 22 iunie 1963, la înmormântarea sa publicul fiind extrem de numeros (după unii, chiar mai numeros decât la Gheorghiu-Dej).
În legătură cu fântâna pentru „drumeţii însetoşaţi”, unii „specialişti” din Capitală, au apărut pe geamul televizorului, plângându-se că această dorinţă nu s-a realizat. E greu să te documentezi şi să mai cobori şi în provincie.
Artistul plastic Gabriel Bratu, care a cunoscut-o, a făcut, în comuna doljeană Călăraşi, această fântână care-i poartă şi numele cu ajutorul primarului Vergică Şovăilă, pe o placă de marmură stând scris: „Pe un drum secetos – dornic de apă – să se scobească adânc o fântână pentru drumeţii însetoşaţi”.
Aşadar, oltenii, şi în primul rând, craiovenii aveau o datorie de conştiinţă şi de onoare de a-i perpetua creaţia şi numele aceleia care, la rândul ei, s-a sacrificat pentru folclorul autentic şi pentru valorificarea celui oltenesc.
În 1969, a luat fiinţă prima ediţie a Festivalului naţional al cântecului popular „Maria Tănase”, din iniţiativa Casei Creaţiei Populare Dolj (C. Baban, Marcel Locusteanu, Lică Baltă, Paula Dogăroiu, Gabriel Bratu etc.), cu spijinul oficialităţilor locale (Fl. Firan, Petre Gigea-Gorun, Ionel Cetăţeanu). O notă specială se cuvine profesoarei Paula Dogăroiu, care, din 1969 şi până în prezent, a pregătit şi pregăteşte soliştii vocali din Oltenia, nefiind, din păcate, apreciată la justa sa valoare.
În timp, titulatura a fost schimbată în „festival-concurs naţional al interpreţilor cântecului popular românesc”, a fost chiar şi festival internaţional, cuprinzând pe toţi interpreţii din arealul românesc, indiferent de graniţe.
A fost şi este cel mai prestigios festival-concurs de muzică populară din România, pe scenele craiovene (Teatrul Naţional sau la Sala Polivalentă) perindându-se întreaga galerie de solişti vocali şi instrumentişti profesionişti, de la Maria Lătăreţu, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu, Ileana Sărăroiu, Maria Ciobanu, D. Fărcaş, Liviu Vasilică, N. Furdui Iancu, Gh. Roşoga, Sofia Vicoveanca, Sava Negrean-Brudaşcu, etc. până la Niculina Stoican, Ionuţ Fulea etc. Au cântat muzică populară chiar şi Doina Badea şi Margareta Pâslaru, ultima la îndemnul chiar al Mariei Tănase, cu prilejul spectacolului Opera de trei parale (fă, tu să cânţi şi populară, că ai voce!).
Câştigătorii festivalului-concurs „Maria Tănase” au confirmat în timp: Ana Munteanu, Filofteia Lăcătuşu, Gh. Roşoga, Maria Apostol, Vasilica Dinu, Emilia Bubulac, Mariana Drăguţ, Grigore Leşe, Aurelia Popescu Preda, Gheorghiţa Nicolae, Mariana Ionescu, Maria Dragomiroiu, C-tin Enceanu, Niculina Stoican, Floarea Calotă, Liviu Vasilică, Daniela Condurache etc.
Pe lângă Festivalul-concurs „Maria Tănase” au fost organizate şi alte activităţi culturale de înaltă ţinută ştiinţifică şi artistică: sesiuni de comunicări pe teme folclorice, parada portului popular, târgul meşterilor populari, întâlniri cu interpreţi invitaţi la Craiova, concerte în Craiova, în Dolj, dar şi la...Chişinău.
Ediţia a XXIII-a a Festivalului-concurs naţional al interpreţilor cântecului popular românesc s-a desfăşurat la Craiova, între 28 septembrie-3octombrie 2015, sub egida Consiliului Judeţean Dolj şi în organizarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj sub egida Asociaţiei „Craiova, capitală europeană, 2021” şi a reunit 39 de concurenţi, care au urcat pe scena Teatrului Naţional „Marin Sorescu” în doar două zile.
Marele premiu şi trofeul actualei ediţii a Festivalului Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc a fost câştigat de o suceveancă de 17 ani, Ioana Andreea Chisăliţă, fiind şi pe gustul publicului, cucerând şi premiul de popularitate. „Pentru mine, Festivalul «Maria Tănase» este un vis împlinit. Simplul fapt de a trece preselecţia lui, de a mă afla în faţa juriului format doar din specialişti în domeniu, de a fi pe aceeaşi scenă cu două dintre cele mai apreciate orchestre din România şi de a fi în faţa dvs., a publicului craiovean, este o mare onoare pentru mine. Dedic acest trofeu doamnei Sofia Vicoveanca! Îi mulţumesc din suflet pentru sfaturi şi pentru că mi-a permis să prezint în concurs atât balada, cât şi cântecul de joc din repertoriul dumneaei”.
La solişti vocali, premiile au fost obţinute în ordine de: Anişoara Popescu (Olt), Andreea Chiţiu (Maramureş) şi Mădălina Ancuţa Mârza (Cluj), la instrumentişti de: Marin Robert Pârcălăbescu (Vâlcea), Gh. Marius (Dolj) şi Lavinius Nikolajevic (Serbia), iar premiile speciale au fost împărţite lui Marin Cozaciuc (Suceava), Simona Alexandru (Teleorman) şi Claudia Olariu (Sibiu). Premiile au totalizat peste 7.000 euro (marele premiu: 2.000 euro) şi au fost însoţite de trofeul Festivalului realizat de renumitul artist-sticlar Mihai Ţopescu din Tg. Jiu, ale cărui opere se găsesc în numeroase colecţii europene.
Cei care au avut greaua, dar nobila misiune de a ierarhiza soliştii au fost specialişti în domeniu: compozitorul C. Arvinte (preşedinte de onoare), prof. univ. dr. Niţă Frăţilă (preşedinte executiv), membrii juriului fiind acad. Sabina Ispas, dr. Doina Işfănoni, dr. Roxana Daniela Gibescu, drd. Violeta Ianculescu, prof. dr. Elise Stan, Ileana Vieru, Gheorghiţa Nicolae, conf. univ. dr. Gabriela Rusu-Păsărin, Dorin Grama, Şt. Cigu, conf. univ. dr. Eugen Sandu, prof. Nicolae Dumitru (secretarul juriului), directorul festivalului: Amelia Loredana Etegan. Soliştii au fost acompaniaţi de orchestrele „Ciprian Porumbesu” din Suceava (dirijor Viorel Leancă) şi Maria Tănase” din Craiova (dirijor Nicu Creţu) şi au fost prezentaţi cu eleganţa-i caracteristică, de actriţa Nataşa Raab.
Ne-a interesat opinia unui specialist din ţara vecină, excelent cunoscător al folclorului românesc în context balcanic, Niţă Frăţilă, profesor la Academia de Muzică din Novi Sad: „Festivalul «Maria Tănase» se bucură de mare popularitate în rândul iubitorilor de folclor din România, dar şi din diaspora. După părerea mea, el reprezintă un model, o manifestare culturală de excepţie, o mândrie a neamului. De fiecare dată, începând cu anul 1993, am venit aici, la Craiova, şi am fost primit cu dragoste, inclusiv din partea minunatului public craiovean [...] Îmi exprim o mare dorinţă: ca într-o bună zi această manifestare să devină un festival internaţional de folclor al românilor de pretutindeni”.
Reluând tradiţia, în sala „I.D. Sîrbu” a Teatrului Naţional „Marin Sorescu”, aceleaşi instituţii organizatoare, la care s-a alăturat şi Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova, au organizat colocviul folcloriştilor pe tema :Folclorul şi etnografia – argumente pentru perenitatea culturii. Moderatorul colocviului, conf. univ. dr. Gabriela Rusu-Păsărin, a reuşit să îmbine armonios şi benefic comunicările strict ştiinţifice cu prezentarea filmului Ouăle de paşti de la Oboga, premiat la festivalurile de film etnografic de la Slătioara (Vâlcea) şi Tg. Jiu, prezentarea CD Arde focul-n paie ude al tarafului din Greceşti. Însăşi moderatoarea Gabriela Rusu-Păsărin şi-a ilustrat comunicarea Descântecele între valorificare şi valorizare contextuală cu vocea regretatului Marin Sorescu. Alte comunicări deosebit de interesante: Perenitatea şi vitalitatea ritmului asimetric aksak în folclorul balcanic de Niţă Frăţilă (Serbia), Ţinută vestimentară a interpretului de muzică populară între valoare şi non-valoare etnografică, de Doina Dascălu Işfănoni, Jocurile muzicale de prof. dr. Elise Stan, Dumitru Şandru – etnograf şi lingvist de prof. dr. Tudor Nedelcea, Promovarea şi valorificarea jocului dobrogean de dr. Roxana Daniela Gibescu, Etnografia şi folclorul, argumente pentru identitatea culturală a românilor de pretutindeni de Nina Bolboceanu (R. Moldova), Legende toponimice urbane în Oltenia de conf. univ. dr. Carmen Banţa, Înfluenţe ale folclorului în muzica cultă, de Violeta Ianculescu, Câteva consideraţii asupra patrimoniului etnografic de dr. Cornel Bălosu, Icoana de vatră în sudul Carpaţilor Meridionali de prof. Pompiliu Ciolacu.
Au fost lansate, în cadrul colocviului, cărţile: Sănătatea în Dolj. Monografie sanitară de Charles H. Laugier, Cuvântări adânci de Costică Ciobanu, Folclor muzical din Oltenia, vol. 1-2, Spectacolul lemnului, şi Iia gorjenească de Teodor Dădălău.
Tudor Nedelcea
P.S. „Graţie” fostului director-preşedinte al TVR, Stelian Tănase, este pentru prima dată când televiziunea publică n-a transmis nici măcar un minut din Festival. Alte „performanţe” ale fostului director: înlocuirea unor emisiuni semnate de Larry Watts despre România, a unor emisiuni despre academicienii români cu cele realizate de Cezar Paul Bădescu (iniţiatorul acelui număr infamant din „Dilema” la adresa lui Eminescu, considerat „inert şi ridicol, ca o statuie goală pe dinăuntru şi cu dangăt spart”). Altă emisiune penibilă : „Starea naţiei” Chiar nu vede nimeni?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu