La baza oricărui eveniment notabil se află un om dotat intelectual şi managerial să-l înfăptuiască. La Craiova, s-a desfăşurat, în 2014, ediţia a-II-a a Festivalului Mondial de Poezie „Mihai Eminescu”. Dacă ediţia I a trezit unele suspiciuni privind mondializarea poeziei la Craiova, iată că actuala ediţie confirmă, iar titlul festivalului nu este deloc pompos, întrucât participanţii – poeţi reprezentativi – vin din cele patru zări, din ţări apropiate sau depărtate: Hanane Aad (Liban); Adonis (Franţa); Mamta Agarwal (India); Hai An (China); Slavco Almăjan (Serbia); Ioan Baba (Serbia); Attila F. Balázs (Ungaria/Slovacia); Ataol Behramoglu (Turcia); Vincenzo Bianchi (Italia); Vladas Braziũnas (Lituania); Cătălin Bordeianu (România); Nicole Brossard (Canada); Ding Cheng (China); Nicolae Dabija (R. Moldova); Germain Droogenbroodt (Beligia/Spania); Laura Garavaglia (Italia); Mend-Ooyo Gombojav (Mongolia); Michael Harlow (Noua Zeelandă); Gaetano Longo (Italia); Yang Tae Min (Coreea de Sud); Knut Ødegard (Norvegia); Justo Jorje Padrón (Spania); Sreten Perovic (Muntenegru); Milan Richter (Slovacia); Amadou Lamine Sall (Senegal); Veaceslav Samoşkin (Federaţia Rusă); Jüri Talvet (Estonia); Nedeljko Terzic (Serbia); Yu Yu (China); Peter Waugh (Anglia).
Festivalul este organizat sub egida Fundaţiei Europene „Mihai Eminescu” şi a Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”, ambele din Craiova, conduse de universitarul Ion Deaconescu, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul local Craiova, Consiliul Judeţean Dolj, Institutul Cultural Român, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” şi Clubul Anthares Trieste.
Dar cine este Ion Deaconescu? Gorjean de sorginte, născut la 7 martie 1947, este absolventul Proza română şi iugoslavă în context european; încă de acum, poetul, prozatorul, eseistul şi traducătorul Ion Deaconescu şi-a arătat vocaţia spre literatura universală. La Universitatea din Craiova urcă toate treptele ierarhice, ajungând profesor universitar în 1997. Este trimis ca lector de limba, cultura şi civilizaţia română la universităţile din Skoplje, Novi Sad, Belgrad, în spaţiul ex-iugoslav desfăşurând o intensă activitate editorială: publică vol. Strigătul memoriei (1985, în macedoneană), Mască pentru voce (1987, în sârbă), reuneşte poeziile de la Festivalul de la Struga în antologia Poezie şi umanitate (1986), călătoreşte în Europa, se întâlneşte cu marii scriitori români din diaspora, de unde rezultă volumul de interiviu cu Emil Cioran, Dacă m-aş fi aruncat în Sena (2000) şi eseul Cioran sau mântuirea prin negare (2004). Este autorul a numeroase volume de poezii şi a Antologiei poeziei europene contemporane (2011), traduce în limba română din poezia lumii (Mimmo Morina, Eugenio de Andrade, Karol Wajtyla-Papa Ioan Paul al II-lea etc.), participă la marile congrese mondiale de poezie (Congresul Organizaţiei Mondiale a Poeţilor, sub preşedenţia lui Leopold Sédar Senghor, 1991, „ Viitorul scriitorului – Europa de după căderea zidului Berlinului”, 1991, „Congresul Mondial al Poeţilor de la Sintra-Portugalia”, 1995, „Omagiu lui Luis Camões”, Portugalia, 1999 etc.), primeşte premii internaţionale, este tradus în limbi de circulaţie internaţională, este apreciat de personalităţi române şi europene. Filologiei bucureştene, unde şi-a susţinut, în 1983, şi doctoratul cu teza
După atâtea preumblări spirituale la congrese mondiale ale poeţilor, Ion Deaconescu s-a gândit să aducă la el acasă, la Craiova, pe unii din marii poeţi ai lumii contemporane. Şi, astfel, Craiova s-a transformat pentru trei zile în capitala mondială a poeziei.
Festivalul Mondial de Poezie „Mihai Eminescu” (Craiova, 16-18 septembrie, 2014) nu s-a rezumat doar la prezentarea invitaţilor şi a poeziei acestora, în somptuoasa sală a oglinzilor de la Muzeul de Artă. Au fost decernate premiile anuale ale Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu” unor personalităţi cu reale contribuţii în varii domenii. Marele premiu pentru poezie a fost acordat lui Mend-Ooyo Gombojav, preşedinte al Academiei Mondiale de Arte şi Cultură din Mongolia (a primit din partea Institutului Cultural Român şi un cec în valoare de 1500 euro), cele două premii speciale pentru poezie au fost acordate lui Amadou Lamine Sall şi Nicole Brossard. Aceştia au primit câte o statuetă de argint realizată de sculptorul Vicenzo Vianghi, în valoare de 3000 euro şi un tablou oferit şi realizat de pictorul Constantin Mihalache.
Au mai primit premii pentru excelenţă în cultură: Primăria Craiova, Consiliul Judeţean, Muzeul de Artă, actorii Horaţiu Mălăele şi Emil Boroghină, solistului Gh. Roşoga, juriştii Toni Greblă şi Gh. Avornic, sociologul Cătălin Bordeianu etc.
La Opera Română Craiova, sub genericul „Meridiane lirice”, actorul Emil Boroghină a recitat din creaţia eminesciană, momentele muzicale fiind susţinute de baritonul Ioan Cherata şi cvartetul „Lyrica” al instituţiei craiovene gazdă. „Dialogurile poetice şi muzicale” au fost realizate cu solistul Gh. Roşoga, Corina Stănescu (pian) şi Octavian Gorun (vioară).
După primirea invitaţilor de către primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, oaspeţii, dar şi mulţi creatori locali, au participat, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, la incitantul simpozion internaţional Poezia în era internetului, moderat de Milan Richter şi Juri Talvet, precum şi la lansarea Antologiei Poeziei Universale de astăzi, a vol. Fereastră cu oglindă de Nedeljko Terzic, Nori mari de Veaceslav Samoşkin şi În fiecare, doar un suflet de Sreten Perovici.
La restaurantul Minerva (celebru prin arhitectură şi prin personalităţile găzduite), poezia şi muzica au făcut casă bună cu mâncarea oltenească. Ultima zi a fost dedicată vizitării salonului „Constantin Brâncuşi” de la Muzeului de Artă (aflat încă în restaurare), a Complexului Brâncuşi de la Târgu Jiu, a expoziţiei de pictură Constantin Mihalache, după care au fost acordate placheta şi diploma de participare la ediţia a II-a a Festivalului Mondial de poezie „Mihai Eminescu” (Craiova, 16-18 septembrie 2014).
O manifestare de avergură internaţională, menită „să reabiliteze scrierea poeziei mondiale” (Nicoale Dabija) şi să fie scut „de apărare a demnităţii umane” (Justo Jorje Padron), care face cunoscut lumii un colţ de ţară numit Oltenia şi aduce Craiovei puncte notabile spre obţinerea titlului de capitală culturală europeană. Regretabilă absenţa scriitorilor craioveni.
Tudor Nedelcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu