Festivalul Internaţional de Poezie „Mihai Eminescu”

Ca în fiecare an, la Drobeta Tr. Severin (unde s-a stabilit, prin căsătorie, Matei Eminescu, fratele mai mic al Poetului, după demobilizarea din Războiul de Independenţă), Orşova (unde există o statuie a lui Eminescu, opera lui Marcel Guguianu) şi la Băile Herculane, se desfăşoară, între 14-16 ianuarie, Festivalul Internaţional de Poezie „Mihai Eminescu”. A fost iniţiat şi organizat de scriitorul severinean Florian Copcea, începând cu anul 1991, prin Fundaţia Culturală „Lumina” din Drobeta Tr. Severin, creată special pentru buna funcţionare a acestui festival şi sprijinirea spirituală a românilor din afara graniţelor ţării, în special pentru cei din Serbia, vecinii de frontieră ai mehedinţenilor. 

Nu întâmplător, la primul Congres Mondial al Eminescologilor, iniţiat şi organizat de acad. Mihai Cimpoi, la Chişinău, între 3-5 septembrie 2012, congres moderat de acad. Eugen Simion, scriitorul severinean Florian Copcea a primit distincţia onorantă „Meritul academic” al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 

Festivalul Internaţional de Poezie „M. Eminescu” a fost prima mişcare de anvergură naţională proeminesciană, antrenând uniunile obştei scriitoriceşti din Basarabia şi România, ulterior, Centrul Cultural, Societatea Scriitorilor Danubieni, Consiliul judeţean şi Primăria municipiului. Desfăşurat timp de trei zile, în preajma naşterii Poetului, la Drobeta Tr. Severin, Orşova şi în staţiunea caraş-severineană Băile Herculane, Festivalul a acordat premii în bani şi trofee unor personalităţi româneşti apropiate spiritualităţii eminesciene: Mircea Sântimbreanu, Ion Rotaru, Grigore Vieru, Vasile Tărâţeanu, Ion Hadârcă, Ion Vatmanu, Dinu Săraru, Adrian Păunescu, Laurenţiu Ulici, Mihai Cimpoi (coorganizatorul şi preşedintele juriului), Paul Everac, Ion Horea, G. Tomozei, Petre Ghelmez, Paula Romanescu, Ileana Roman, D.R. Popescu, Radu Cârneci, Florentin Popescu, Aurelian Titu Dumitrescu, Leonida Lari, I. Miloş, N. Dabija, D. Matcovski, Valeriu Râpeanu, G. Chifu, Adrian Dinu Rachieru, N.D. Fruntelată, M.Ungheanu, Valeriu, Matei, C. Pădureanu, I.Lascu, V. Barbu, I. Deaconescu, Sorin Copcea, Gh. Florescu, George Muntean, Jean Băileşteanu, Eugen Simion etc., etc.

Ediţia din acest an, a 22-a, a avut deschiderea oficială la renumitul Colegiu Naţional „Traian”, în grădina căruia se află bustul lui Eminescu, executat de nu mai puţin celebrul sculptor severinean Gheorghe Anghel (acelaşi căruia îi datorăm bustul Poetului din faţa Ateneului Român). A continuat la Primăria Orşova şi în insula unde se află statuia lui Eminescu, realizată cu sprijinul Fundaţiei „Lumina”, apoi la Băile Herculane. Manifestarea culturală a cuprins, în toate aceste localităţi, o sesiune de comunicări, recitări şi cântece pe versurile Poetului, depuneri de flori la monumentele din cele trei localităţi, o slujbă de pomenire la Mănăstirea „Sf. Ana” din Orşova (ridicată de Pamfil Şeicaru pe locul unde a fost rănit în Primul Război Mondial şi ale cărui aseminte au fost aduse recent de craioveanul Pompiliu Şelea) şi mult aşteptata decernare de premii stabilite de un juriu condus de acad. Mihai Cimpoi (membrii: Ileana Roman, Fl. Copcea, acad. Gh. Păun, I. Barbu). 

Au fost, astfel, răsplătiţi, scriitori aflaţi în vecinătatea spirituală a autorului „Luceafărului”: Paula Romanescu (Bucureşti), Paul Purea (Germania), C. Pădureanu şi Jean Băileşteanu (Craiova), Emil Lungianu (Bucureşti), G. Voica (Vâlcea), Mihai Costin (Bucureşti), arh. Veniamin Micle (Mănăstirea Bistriţa-Vâlcea, vieţuind în aceleaşi două camere în care i s-a stabilit domiciliul forţat gen. Ion Antonescu), Titu Dinuţ, Mariana Cenea, Mădălina Olteanu (toţi din Drobeta Tr. Severin) etc. Adică 22 de premiaţi pentru cele 22 de ediţii. 

Cu acest prilej a fost editat volumul aniversar Stelele-n cer, sub egida Editura „Lumina” şi cu finanţarea Casei Municipale de Cultură şi Centrul Cultural Mehedinţi (director, Emilia Mihăilescu) volum care reuneşte creaţiile participanţilor (Fl. Copcea, Veniamin Micle, Emil Lungeanu, Paul Purea, Mariana Cenea, C. Pădureanu, G. Voica, I. Baba, Tudor Nedelcea etc.). 

Întrucât 15 ianuarie a fost declarată, la propunerea şi la insistenţa acad. Eugen Simion, Ziua Culturii Naţionale, Fundaţia Culturală „Lumina” şi Societatea Scriitorilor Danubieni (condusă de Ileana Roman) au organizat la Turnul Artelor (fostul turn de apă, simbol al severinenilor) un necesar şi reuşit colocviu intercultural transfontalier cu o temă generoasă: Timoc, cultură şi spiritualitate. Pe lângă specialiştii români în domediu, organizatorii au invitat din Serbia pe Dimitrie Crăciunovici (preşedintele Mişcării Democratice a Românilor din Serbia), Melenco Ştefanovici (directorul revistei „Vorba noastră”), Tihan Mataserevici (preşedintele Asociaţiei de Cultură Română „Dunărea” din Cladovo, Serbia), Duşan Pârvulovici (preşedintele Comitetului Helsinski pentru Drepturile Omului din Negotin, Serbia), Vasile Barbu („baronul” din Uzdin, preşedintele Asociaţiei „Tibiscus”, care editează ziarul

cu acelaşi nume şi revista „Floare de latinitate”), precum şi preotul-martir în viaţă, protopopul Boian Alexandrovici, cel care a ridicat, după 170 de ani, prima biserică din Timoc cu slujba divină în limba română.

Omul/oamenii sfinţesc locul se adevereşte cel mai bine vechiului oraş român şi mereu tânărului municipiu Drobeta Turnu Severin. 

Tudor Nedelcea

18-24 ian. 2013