„Niciodată toamna nu fu mai frumoasă”, zice Poetul. Pentru severineni, mai cu seamă pentru intelectualii din frumosul municipiu danubian, toamna aceasta a fost deosebit de frumoasă şi generoasă. Primăria municipiului a organizat cea de-a VI-a ediţie a Festivalului „Rapsodii de toamnă severineană” (6-7 octombrie 2012), cu de toate: microspectacole în toate pieţele oraşului, muzică de fanfară şi baletul Casei de Cultură „Th. Costescu”, care au interpretat valsurile „Dunărea albastră” de Johann Strauss şi „Valurile Dunării” de Iosif Ivanovici, alai din oameni îmbrăcaţi în costume populare şi costume specifice (negustori, orăşeni, ţărani), caleşti vechi trase de cai şi maşini de epocă traversând oraşul însoţiţi de muzică de trompetă, finalizată cu o întâlnire festivă a membrilor marcanţi ai clubului vehiculelor de epocă, ateliere stradale de muzică populară, uşoară şi simfonică, pictură şi caricatură ale elevilor Liceului „I.Şt. Paulian”, concertul fanfarelor pe scena din Pădurea Crihala, în care şi-au dat concursul formaţii mehedinţene, dar şi din Timiş, Caraş-Severin, Alba, Suceava, Iaşi, Craiova, dar şi din Serbia, spectacolele de elită ale Teatrului liric „Elena Theodorini” din Craiova, discotecă în aer liber, expoziţie cu vânzare de produse tradiţionale româneşti ecologice etc. Un bâlci în toată regula, pentru toate gusturile şi vârstele.
Dar, originalitatea şi importanţa incontestabilă a acestei ediţii a constat în reamenajarea (cu fonduri europene, aproape un milion de euro) al celebrului Turn de apă din centrul municipiului, devenit, în timp, simbol al oraşului, alături de renumitul pod al lui Apolodor, de impozantul Turn al împăratului Septimiu Sever (193-211) sau de cetatea romană Drobeta. Să mai menţionăm că, aici, mai funcţionează Fundaţia culturală „Alice Voinescu”, fondată şi condusă de Ileana Roman, care editează revista „Amfitrion” şi are editură proprie, „Prier”, şi, mai cu seamă, aici s-a reînfiinţat Episcopia Severinului şi Strehaiei, condusă de P.S. Nicodim, prezenţă activă în viaţa culturală a judeţului, ea însăşi organizatoarea Simpozionului internaţional anual „Mehedinţi, istorie, cultură, spiritualitate”.
Turnul de apă are o poveste aparte. Odată cu dezvoltarea oraşului, puţurile de apă din comunele învecinate
devenind insuficiente, s-a simţit nevoia alimentării oraşului cu apă din Dunăre, după modelul Brăilei sau Galaţiului. Astfel, cum a precizat prof. dr. Tudor Răţoi, directorul Arhivelor Naţionale Mehedinţi, la vernisajul celor două expoziţii de documente privind istoricul oraşului şi al Castelului de apă (inaugurate cu acest prilej, chiar în Turn), se iniţiază o licitaţie internaţională, câştigată de ing. Ilie Radu(care proiectează clădirea) şi de firma craioveană „Andreescu şi fiii”, care o realizează. Şi, astfel, la 17 octombrie 1910, se pune piatra de temelie a Castelului (sau Turnului) de apă, în prezenţa primului ministru de atunci, I.C. Brătianu, a miniştrilor săi şi a şefilor administraţiei locale, construcţie care, însă, va fi finalizată în întregime (inclusiv exteriorul) abia după Primul Război Mondial.
La această ediţie a „Rapsodiei de toamnă severineană” a fost rândul primarului municipiului, Constantin Gherghe, a altor reprezentanţi ai autorităţii locale, să reinaugureze, după reparaţii capitale şi eficiente, Turnul de apă, dându-i o nouă întrebuinţare şi dimensiune: cea culturală. Turnul de Apă din Drobeta Tr. Severin a devenit, astfel, Turnul Artelor, fără conotaţiile peiorative ale turnului de fildeş. Printr-un ceremonial protocolar, s-a produs acest transfer: într-un dialog al trompetelor şi un zbor maiestos al porumbeilor, primarului C. Gheorghe i s-a înmânat cheia Castelului, aceeaşi cheie simbolică primind-o şi celebrul caricaturist Ştefan Popa Popa’s ( care a refuzat-o, însă?!), acad. D.R. Popescu şi scriitorului Gelu Negrea.
Manifestările cultural-ştiinţifice prilejuite de acest transfer de utilitate publică (de la alimentarea cu apă la setea de cultură a severinenilor) au fost pe măsura evenimentului. Ştefan Popa Popa’s şi eleva sa severineancă şi-a vernisat expoziţia „Severinul ieri şi azi” la parter, la etajele 2-3 alte două expoziţii cu documente de arhivă, iar la ultimul etaj, al patrulea, s-a inaugurat Cafeneaua literară şi Cenaclul „Orfeu”, care au reşit să realizeze o adevărată desfătare sufletească. Trebuie să subliniem meritul efectiv al organizatorilor, scriitorii Viorel Mirea, dar mai ales a veşnic tinerei poete şi animatoare culturală, Ileana Roman, care, ani de zile, a mobilizat forţele intelectuale locale spre a convinge autorităţile, oamenii politici despre necesitatea intrării în patrimoniul cultural al acestui Turn Eiffel al Drobetei Turnu Severinului. După astfel de strădanii îndelungate, insistenţe uneori enervante, succesul este cu atât mai mare.
Cenaclul „Orfeu” a lansat mai multe cărţi ale scriitorilor locali sau originari din judeţ. În „Anul I.L. Caragiale”, cunoscutul scriitor Gelu Negrea a lansat trei cărţi incitante: Dicţionarul subiectiv al personajelor lui Caragiale (pentru care a primit Premiul Academiei Române şi al filialei bucureştene a Uniunii Scriitorilor), Anti Caragiale (trei ediţii), Caragiale, Marele paradox (patru ediţii), în care propune alte viziuni asupra marelui scriitor: dimensiunea onirică şi cea romantică. De lăudat faptul că Gelu Negrea nu s-a lăsat sedus de personajul cărţilor sale; prin recitirea operei (nu a criticii despre autorul în cauză) a prezentat un Caragiale mai aproape de realitate, chiar cu unele lacune umane. Poezia de factură tradiţionalistă, eseniană conţine vol. Valea Bună (numele satului natal) al lui Al. Drăghici, prezentat de Victor Rusu şi recitat de Alexandra Căplescu, recitare la care poeta Ioana Dinulescu a lansat ideea că cititorul recrează poezia interpretând-o sau ierarhizând-o în felul său; de acceaşi factură este şi vol. Cântecele plânsului de Marius Popescu, prezentat de C. Stana. O prezentare inedită a făcut-o Dan Şalapa cărţii sale de articole politice, Antidemocraţia, pe care n-a putut-o arăta publicului datorită tipografilor care i-au greşit coperta. Prolificul şi valorosul scriitor din Şişeştii savantului agronom Gh. Ionescu-Şişeşti, Titu Dinuţ, şi-a lansat ultima apariţie, Landuri balcanice, prezentat de Ileana Roman, Ioana Dinulescu, C. Stana, Victor Rusu, Gelu Negrea. Critica literară şi eseistica au fost prezente la Cafeneaua literară din Turnul Artelor. Poetul Viorel Mirea şi-a dezvăluit o nouă dimensiune, cea de eseist-exeget în Cultul Mioriţei, o carte de recitire şi interpretare a celebrei balade, despre care au vorbit Gelu Negrea, pr. N. Jinga. Victor Rusu l-a prezentat pe Florian Copcea-Tatăl cu volumul Critice (titlul împrumutat de la Titu Maiorescu şi Mihai Cimpoi), ce cuprinde cronici de întâmpinare, generoase, aşezate într-o „scară fără trepte”, adică fără o ierarhizare valorică, lăsând această operaţie pe seama potenţialilor cititori. În încheierea dezbaterilor din cenaclu, scriitorul Jean Băileşteanu a făcut o constatare tristă: „se scrie mult, se citeşte şi mai puţin”, după care a citit o parodie după „Testamentul” lui Arghezi, mult gustată de public.
Spre a dinamiza atmosfera, organizatorii au ştiut să implementeze între discuţiile literare unele momente lirice şi dramatice de ţinută aleasă. Solista Teatrului liric craiovean „Elena Theodorini”, Mihaela Popa a încântat publicul, aşa cum au mai făcut-o corul bărbătesc „Izvoraşul” al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, chitaristul Sever Iriza, Compania Teatrală „Atmosphere” (director Lucreţia Epuran) cu spectacolul „D’ale lui Caragiale”.
Turnul Artelor din Drobeta Tr. Severin a fost inaugurat. De acum, scriitorii mehedinţeni şi nu numai ei (şi alţi autori de cărţi nonbeletristice) îşi au locul de întâlnire şi de dezbateri literar-culturale, nemaifiind nevoiţi să apeleze la vreun hol de hotel în acest sens. Iar redeschiderea Palatului Cultural „Th. Costescu” nu are decât darul de a lărgi arealul cultural al severinenilor şi oaspeţilor săi. Oraşul lui Al. Dima, Şerban Cioculescu şi Şt. Odobleja s-a îmbogăţit cu un nou simbol arhitectonic.
P.S. Cu regret, trebuie să consemnez şi un alt fapt. Împreună cu Ileana Roman am mers la directoarea Bibliotecii Judeţene „I.G. Bibicescu” spunându-i de posibilitatea de a-şi îmbogăţii zestrea de carte cu celebrele Manuscrise eminesciene, facsimilate cu eforturi materiale şi intelectuale de acad. Eugen Simion ( pentru care i s-a întocmit şi un dosar penal, c-aşa-i la români!?) urmând să fie distribuite gratuit în toate marile biblioteci, inclusiv cele judeţene. Am vorbit la telefon cu doamna director adjunct al Bibliotecii Academiei Române, stabilind ca „luni, la orele 10”, maşina Bibliotecii „I.G. Bibicescu” să preia de la Biblioteca Academiei Române toate manuscrisele eminesciene editate. Era 6 iunie 2012, cu puţin înainte de ziua Eminescului. Nici până în prezent, nimeni nu s-a prezentat să ridice gratuit aceste capodopere. Trist, nu?!
Tudor Nedelcea
12-18 oct. 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu