Timp de trei zile (19-21 iulie 2013), Cetatea Băniei şi Bârca copilăriei sale au fost capitala românismului, a muzicii şi poeziei. La împlinirea a şaptezeci de ani de la naşterea ilustrului scriitor şi om politic, Adrian Păunescu, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Fundaţia Culturală „Iubirea”, Fundaţia Constantin şi Mişcarea de Rezistenţă (condusă de Marius Tucă), în parteneriat benefic cu Primăria municipiului Craiova, Consiliul Judeţean Dolj şi Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova au organizat prima ediţie a Festivalului Internaţional „Adrian Păunescu”. Dar, trebuie să spunem din capul locului că sufletul acestui festival a fost familia scriitorului: copii Ana-Maria şi Andrei şi soţia, Carmen. 
Spunem acest lucru, dintru început, având în vedere, de pildă, Zilele „Marin Sorescu”, organizate tot la Craiova, şi la care nu s-a reuşit participarea întregii familii Sorescu, motiv pentru care casa autorului „Liliecilor” de la Bulzeşti, construită din banii săi şi pe care şi-a dorit-o casă memorială, este disputată patrimonial de familie, în timp ce ploaia pătrunde încet şi sigur în interiorul ei. Ana-Maria, Andrei şi Carmen au făcut ca Adrian Păunescu să nu intre în conul de umbră, aşa cum, din păcate, se întâmplă cu alţi doi mari scriitori: Ioan Alexandru şi Marin Preda. Apreciem la modul superlativ eforturile legistice şi financiare ale familiei şi instituţiilor organizatoare, dar trebuie să subliniem, câteodată, absenţa nejustificată a conducerii filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor ( Adrian Păunescu a fost scriitor, timbrul literar pentru cărţile sale a îmbogăţit financiar Fondul literar) de la acest eveniment literar (absentează cu perseverenţă şi la Zilele „ Marin Sorescu”) şi a Direcţiei de Cultură Dolj ( prezentă doar în ultima zi prin directorul ei).
Festivalul Internaţional „Adrian Păunescu” a debutat pe 19 iulie în sala de festivităţi a Primăriei Craiova, cu o incitantă sesiune solemnă, un micro Congres al Spiritualităţii Româneşti, pe care l-a condus Adrian Păunescu. A avut acest caracter de micro Congres nu numai prin faptul că a fost moderat de prof. dr. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (ligă care organizează şi Congresul Spiritualităţii Româneşti), dar şi prin participarea internaţională a românilor din ţară şi de pretutindeni, din Basarabia (acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija, prof. univ. V. Bahmaru, prof. univ. V. Grozav, prof. univ. Gh. Prini etc.), Bucovina (acad. V. Tărâţeanu), Bulgaria (Ivan Alexandrov), Serbia. Din ţară au onorat acest festival şi pe Adrian Păunescu în mod special: gen. Mircea Chelaru, scriitorii: N. Georgescu, Doina Rizea, Viorel Dinescu, Mihai Sultana Vicol, Hajdu Gyözö, prof. univ. Ilie Cristescu, ec. Ioan Botezan, primarul şi secretarul comunei Dumbrăveni, Suceava, Ioan Pavăl, respectiv Mihai Chiriac, comună culturală care editează volumul serial Poeţi ai nemuririi noastre: Eminescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, gest aproape unic şi prin faptul că lansarea acestor volume are loc în prezenţa unor personalităţi din ţară şi străinătate, primăria acordând premii literare, sponsorizând lucrări fundamentale etc.
Primarul Craiovei, prof. dr. Lia Olguţa Vasilescu, a precizat că Festivalul Internaţional „Adrian Păunescu” se înscrie în cursa pentru ca Bănia să poată deveni, în 2021, capitală culturală europeană: „La câţiva ani de la trecerea în veşnice a marelui Poet Adrian Păunescu continuăm să ne purtăm ca şi cum ar fi printre noi. Evocăm poetul, autorului «Imnului Craiovei», pe care mulţi încă îl cântă. Îmi doresc ca acest festival să devină unul de tradiţie pentru Craiova. Pentru noi, Adrian Păunescu nu va rămâne doar o statuie sau un nume de stradă, el va rămâne întotdeauna copilul rebel al Olteniei”.
În acelaşi ton cu edilul şef al Băniei, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Prioteasa, coleg de partid cu omagiatul, a mărturisit că având „privilegiul de a-l cunoaşte, de a împărţi cu el momente prietenoase, de a asculta, de multe ori până târziu în noapte, trăirile acestui suflet tumultos şi a vedea bucuria cu care se dăruieşte celor din jur, nu pot şi nu voi vorbi despre Adrian Păunescu la trecut. Sunt personalităţi care, prin energiile pe care le descătuşează, prin felul în care smulg destinele semenilor de pe orbitele mărunte ale cotidianului, proiectându-le către împlinire, evadează din graniţele strâmte ale timpului. De aceea spun că Adrian Păunescu este: Mişcarea culturală care ia naştere la Craiova, odată cu această primă ediţie a festivalului internaţional care îi poartă numele, este cea mai bună dovadă că flacăra poetului arde în continuare”.
Au mai vorbit în sala Primăriei, rostind cuvinte de pioşenie: N. Georgescu, V. Tărâţeanu, V. Grozavu, Ivan Alexandrov, Tudor Nedelcea M. Cimpoi, Ilie Cristescu, Mircea Chelaru, N. Dabija.
A doua zi, de Sfântul Ilie, ziua sa de naştere, a fost dezvelit la Bârca, bustul Poetului, opera sculptorului Al. Deacu, moment în care s-au rostit emoţionante cuvinte de către primarul comunei, Marin Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, Petre Gigea, primarii din comunele care au deja bustul său (Boldu, Dumbrăveni, Alba etc.), Angelica Stoican a cântat Cântecul Mareşalului, pe versurile poetului, iar elevii liceului din localitate au prezentat un reuşit program artistic în faţa unui numeros public local. S-a vizitat, în continuare, Casa părintească şi, apoi, Crama „Domeniile Coroanei” de la Segarcea (principalul sponsor)).
Seara, în foaierul Teatrului Naţional „Marin Sorescu” au fost lansate vol. Maluri de Prut (o antologie din poeziile poetului dedicate Basarabiei, editată la Chişinău de editura „Ştiinţa”, prefaţată de acad. Gh. Duca şi acad. N. Dabija), prezentat de V. Grozavu şi Gh. Prini), De la Bârca la Viena şi înapoi (ediţie necenzurată) prezentată de N. Arsenie şi albumul Adrian Păunescu 1943-2013, o excelentă realizare documentară şi artistică (apărută la Editura Semne, condusă de Sanda şi Şt. Dulu), ca un „omagiu adus memoriei Poetului la data când ar fi aniversat 70 de ani de la naştere”. Albumul a fost realizat de Cristiana Crăciun, Victor Crăciun, Tudor Nedelcea, Ana-Maria Păunescu, Andrei Păunescu, Carmen Păunescu, dar rolul de „furnică-regină” l-a avut Cristiana Crăciun. Volumul a apărut cu sprijinul financiar al Bibiliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova (director prof. dr. Lucian Dindirică) şi editat sub egida Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Este o lucrare de excepţie, îmbinând fotografii din arhiva familiei, ale Ligii Culturale sau ale autorilor, cu un cuvânt înainte, Portret neconvenţional, semnat de Eugen Simion şi prefaţa lui Victor Crăciun, Recunoaştere şi recunoştinţă. Urmează cap. Din cronica vieţii şi activităţii şi În amintirea contemporanilor: Nichita Stănescu, Al. Piru, Z. Stancu, Mircea Eliade, Marin Preda, Amza Pellea, M. Ungheanu, Marin Sorescu, N. Manolescu, Cella Delavrancea, G. Dimisianu, O. Paler, E. Barbu, Şerban Cioculescu, I. Brad, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Gh. Tomozei, Fănuş Neagu, L. Ulici, Dinu Săraru, Moses Rosen, N. Steindhardt, C. Noica, Gr. Vieru, Nestor Vornicescu, A. Puslojici, Fănuş Băileşteanu, I. Miloş, D.R. Popescu, Antonie Plămădeală, Şt. Andrei, Mircea Chelaru, Tudor Gheorghe, N. Dabija, N. Breban, A.D, Rachieru, Dan Zamfirescu, Răzvan Theodorescu, V. Tărâţeanu, I.Iliescu, Tudor Nedelcea, V. Grozavu, Petre Gigea, Ov. Ghidirmic, I. Prioteasa, Cristiana Crăciun, M. Barbu, Th. Codreanu, L. Dindirică, Viorel Dinescu, Antonie Solomon, Marian Popa, Lia Olguţa Vasilescu etc., etc.
Au mai vorbit despre scriitorul omagiat: Ov. Ghidirmic, Petre Gigea-Gorun, N. Dabija, V. Tărâţeanu, Mihai Cimpoi, Hajdu Gyözö, Marius Tucă. Moderatorul acţiunii, Eugen Simion, a subliniat meritele literare ale scriitorului, elocinţa sa (în contrast cu cei care „urâtesc, jupoaie” limba română), implicarea Omului Păunescu în rezolvarea unor nedreptăţi ( a intervenit la regretatul Cornel Burtică ca vol. 2 din Scriitori români de azi să nu fie dat la topit, l-a sprijinit în obţinerea de fonduri pentru facsimilarea celor 38 volume de manuscrise eminesciene, împreună au colaborat la instituirea „indemnizaţiei de merit” şi a Zilei Culturii Române etc.). Adrian Păunescu ( ca şi Andrei Păunescu) a fost studentul, apoi doctorandul lui Eugen Simion cu o teză despre generaţia 60, văzută din interiorul ei.
A urmat momentul mult aşteptat: decernarea de primii. Întâi, Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, a înmânat plachete lui Hajdu Gyözö, N. Arsenie, Ştefan Andrei, Ferenc Füredi (traducătorul maghiar al poeziei Capul de la Torda ), basarabenii, prin V. Grozavu, au acordat familiei, monede de aur şi argint (emise de Banca R. Moldova) familiei Adrian Păunescu şi primarului Craiovei, iar Sindicatul Cadrelor Militare disponibilizate a acordat familiei o diplomă de recunoştinţă pentru „mareşalul poeziei române”.
Preşedintele juriului Concursului Internaţional de Poezie, Eugen Simion (din juriu au făcut parte: M. Cimpoi, Victor Crăciun, V. Tărâţeanu, I. Brad, Viorel Cosma, Eugen Doga, N. Dabija, Tudor Nedelcea, Andrei Păunescu, Adam Puslojici Eusebiu Ştefănescu, Carmen Păunescu) a anunţat fericiţii câştigători ai acestui concurs (s-au înscris aproape 300 de concurenţi) care şi-a propus „să acorde o şansă scriitorilor care încă mai cred că talentul nu este un defect, ci o armă împotriva degradării generale la care asistăm de atâta vreme încoace. Pentru că Adrian Păunescu a refuzat mereu îngrădirea libertăţii de exprimare”.
Marele premiu, înmânat de Marius Tucă, a fost acordat scriitorului gorjan Adrian Frăţilă (n. la 6 martie 1950, autorul vol. Echinocţiul de fiecare zi, 1974, Vânător înzepezit, 1983, Carte pentru învăţat alfabetul minunat, 1986, Şmecherici, 1996, La arat văzduhul, 1996, Restanţier la primul meu mileniu, 2011). Premiul special a fost acordat lui N. Dabija, premiul I, Geo Ciolcan, premiul II, Ioan Nicoleta Dopu, premiul III, Gh. Oproiu, cele trei menţiuni fiind atribuite unor tineri scriitori.
Ultima zi a fost consacrată atribuirii numelui Adrian Păunescu unei străzi din Craiova ( toate cheltuielile legate de schimbările din cărţile de identitate ale locatarilor fostei străzi „Deva” vor fi suportate de administraţia publică locală, gest demn de apreciat!) şi a bustului poetului de pe Aleea Personalităţilor (inaugurată de Fundaţia Scrisul Românesc în parteneriat cu Primăria Craiovei, în 2005), alături de bustul prietenului său, Marin Sorescu. Preşedintele Ligii Culturale, Victor Crăciun şi primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, au fost moderatorii acestui eveniment, la care vorbitorii s-au adresat unui numeros public. A impresionat cuvântul lui Hajdu Gyözö, „etnic, maghiar şi patriot român”, care a comentat cu subtilitate mesajul contemporan al poeziei Capul de la Torda („Unde au fost românii? Totuşi, unde sunt românii?”). În aplauzele auditorului, Victor Crăciun a respins propunerea lui Emil Boroghină ca Festivalul Internaţional „Adrian Păunescu”, ca şi Festivalul „Marin Sorescu” sau Zilele „I.D. Sîrbu” (propuse de Eugen Simion) să fie organizat din doi în doi ani, în alternanţă cu Festivalul W. Shakespeare. Înainte ca un grup de tineri folkişti, coordonaţi de Mădălina Amon, să prezinte un spectacol muzical omagial, a vorbit, profund emoţionată (care, împreună cu mama sa, Carmen, poartă încă doliu după aproape trei ani!), Ana-Maria Păunescu: „Sunt foarte emoţionată. Mă bucur că împreună am reuşit să încheiem cu bine acest festival internaţional, care sunt sigură că nu se va opri aici, pentru că tatăl meu merita şi acum, şi în anii următori, să ne aducem aminte cine a fost. Merită să-i cinstim amintirea, merită emoţiile noastre, strada cu numele său, busturile care s-au dezvelit. În primul rând, merită să-i recităm poezia şi să-i cântăm versurile, să ne aducem aminte de el aşa cum a fost: iubitor de Craiova, de Oltenia, de Ardeal şi de ţară”.
În încheierea festivităţilor dezvelirii bustului, Victor Crăciun a mulţumit oficialităţilor şi familiei Păunescu şi „alături de această mulţumire, aşezăm gândul curat că aici, la Craiova, va continua să existe spiritul lui Adrian Păunescu, aşa cum a fost el, cu întreaga dăruire pentru Oltenia”.
Festivalul Internaţional „Adrian Păunescu” s-a încheiat cu un spectacol de poezie şi muzică folk, pe versurile poetului, susţinut de Nicu Alifantis, Mădălina Amon, Octavian Bud, Cristian Buică, Raul Cârstea, Emeric Imre, Vasile Mardare, Valentin Moldovan, Mihai Napu, George Nicolescu, Andrei Păunescu – trupa „Totuşi”, Magda Puskas, Evandro Rosetti, Victor Socaciu, Vasile Şeicaru, Mircea Vintilă. (Regretabilă pentru spectatori absenţa lui Tudor Gheorghe).
Adrian Păunescu există, cum a menţionat fiica sa, Ana-Maria. Nu mai este acea voce în Parlamentul României, nu mai există Omul atâtor înfăptuiri artistice umane, dar există spiritul său, dătător de speranţe şi călăuză postmortem.
Şi, totuşi, cât de mult ne lipseşte Adrian Păunescu!
Tudor Nedelcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu