Marginalii la Festivalul Internaţional „Adrian Păunescu”, ediţia a-III-a (Craiova, 17, 18, 19 iulie 2015)

Şi a fost ediţia a treia a Festivalului Internaţional „Adrian Păunescu” la Craiova (17-19 iulie 2015), o ediţie „în care ne vom da voie să fim exact aşa cum suntem: uneori trişti, alteori poeţi, uneori alături de dumneavoastră, alteori absenţi, uneori zâmbitori, alteori nostalgici” cum stă scris, în spirit păunescian, în programul manifestărilor. Au fost trei zile de festival în care s-a pariat „pe libertate. Încă o dată”.

A fost un festival internaţional, pentru că au venit să-l omagieze pe scriitorul, gazetarul şi omul politic Adrian Păunescu personalităţi din Ucraina (acad. Vasile Tărâţeanu), Basarabia (acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija, prof.univ. dr. V. Bahnaru, prof. univ. dr. Vasile Grozav, primăriţa comunei în care s-a născut omagiatul – Copăceni, împreună cu alţi locuitori etc.), din Bulgaria (dr. Ivo Gheorghiev şi compania), Serbia (o delegaţie condusă de Ion Cizmaş) din SUA (Nicolae Popa) etc. Academia Română a fost reprezentată (alături de academicienii deja citaţi) de acad. Răzvan Theodorescu şi acad. N. Breban; alţi scriitori din ţară, prieteni şi admiratori ai scriitorului (Nicolae Georgescu, Viorel Dinescu, N. Arsenie, Florentin Popescu, Nicolae Dragoş, Hajdu Gyözö, George Stanca Mihai Sultana Vicol etc.) au fost prezenţi, alături de Mihai Chiriac, secretarul Primăriei sucevene Dumbrăveni (o adevărată cetate culturală), dimpreună cu primarii din Brad, Râmnicu Sărat etc.

Gazdele i-au întâmpinat pe oaspeţi: Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei şi Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean (cel care l-a cunoscut foarte bine pe Adrian Păunescu), prin scriitorii şi cărturarii Petre Gigea-Gorun, Marian Barbu, Paul Rezeanu, Petre Vrânceanu, Viorica Ioviţă, C. Pădureanu, Emil Lăzărescu, Barbu Bohoreanu, Emil Stefârţă, Dan Lupescu, Romulus Turbatu, Emil Boroghină etc. Locaţiile în care s-au desfăşurat manifestările nu au fost alese aleatorii: Muzeul de Artă, recent renovat, Filarmonica Oltenia (unde a avut loc prima ieşire din Bucureşti a Cenaclului său „Flacăra”), Piaţa „Fraţii Buzeşti” din excelentul Centru istoric, proaspăt inaugurat, Casa de Cultură „Adrian Păunescu” din Bârca, în faţa căreia a fost dezvelit anterior bustul lui Adrian Păunescu şi, fireşte, Casa Părintească, care i-a întâmpinat pe oaspeţi cu poarta deschisă şi bucate alese.

A fost o reuşită deplină, o ediţie superioară, marcată prin numărul mare de vorbitori care i-au evocat personalitatea, aducând aspecte noi, unele inedite despre personalitatea şi creaţia lui Adrian Păunescu. Credem din acest motiv, că stenograma acestor comentarii ar trebui publicată pentru ediţia următoare. Juriul Concursului Internaţional de Poezie (M. Cimpoi, N. Dabija. V. Tărâţeanu, N. Dragoş, Ion Brad, Tudor Nedelcea) au avut plăcerea să descopere un elev vâlcean de 13 ani, Rareş Cocoş, căruia i-a acordat marele premiu.

Concertele de muzică folk – remember Cenaclul „Flacăra” – au reunit pe toţi marii folkişti ai ţării, majoritatea lansaţi de Adrian Păunescu, adunând în Piaţa „Fraţii Buzeşti” şi la Filarmonică mii de craioveni şi nu numai.

A fost, aşadar, o ediţie de excepţie, organizată de Fundaţia Culturală „Iubirea” şi Primăria Craiova; sponsorii sau împuţinat din păcate. Reuşita acestui festival (la toate cele trei ediţii) se datorează familiei Păunescu: Ana Maria Păunescu (care duce pe umerii săi apariţia revistei „Flacăra lui Păunescu”, proaspăt intrată la doctorat la acad. Eugen Simion, cu o teză despre ... Adrian Păunescu), Andrei Păunescu („cu o treaptă mai domn” la Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti) şi, nu în ultimul rând, Carmen Păunescu, liantul sentimental al acestei familii, care, cu modestia-i caracteristică, recunoscută de Ana Maria şi Andrei, a depus şi depune toate eforturile logistice, manageriale ca totul să iese bine, ca numele Adrian Păunescu să fie recunoscut în posteritate la justa sa valoare.

Am subliniat, nu o dată, rolul familiei în perpetuarea memoriei scriitorului plecat dintre noi. Zilele „Marin Sorescu”, organizate la Craiova, sub egida Academiei Române şi sub preşedenţia acad. Eugen Simion, datorită moftului unei nepoate, au fost întrerupte. Ioan Alexandru, un poet genial, prieten cu Adrian Păunescu, a intrat în conul de umbră din lipsa de interes a Primăriei Clujului şi a celor cinci copii ai săi. Lucian Blaga, Nicolae Labiş, Nichita Stănescu se mai bucură în posteritate de aprecierea urmaşilor.

Craiova n-a avut mari scriitori; doar Traian Demetrescu, Elena Farago şi, prin absorţie, Al. Macedonski (care avea şi el adată, prin anii 1970, nişte „Zile”). Tot prin absorţie pot fi incluşi Marin Sorescu şi Adrian Păunescu.

Festivalul Internaţional „Adrian Păunescu” aduce puncte preţioase în obţinerea de către Craiova, în 2021 de „capitală europeană a culturii”. Iniţiativa în acest sens a avut-o actualul primar Lia Olguţa Vasilescu, care, pe lângă problematica edilitar-gospodărească, şi-a asumat şi acest rol cultural. În vorbe, mulţi o aplaudă, o laudă când este de faţă, dar prea puţini contribuie la obţinerea acestui titlu de „capitală europeană a culturii”, care ar aduce şi mulţi bani Craiovei. Aş exemplifica prin recentul Festival „Adrian Păunescu”, prin gradul de participare al celor îndreptăţiţi 

Sunt instituţii de cultură şi presă, care au ca obiectiv principal nu numai organizarea unor astfel de manifestări (cum fac Iaşul, Clujul de pildă), dar cel puţin participarea fizică la acestea.

Filiala Oltenia a Uniunii Scriitorilor a strălucit de fiecare dată (atât la Zilele „Marin Sorescu” sau Festivalul „Adrian Păunescu”) prin absenţă, deşi ambii au fost scriitori, de pe urma cărora fondul literar al Uniunii Scriitorilor s-a îmbogăţit substanţial, date fiind şi tirajele cărţilor celor doi scriitori.Antologia păunesciană Poezii de până azi (Edit. Minerva, 1978, colecţia „Biblioteca pentru toţi”, prefaţă: Eugen Barbu, postafaţă Şerban Cioculescu) a fost tipărită în 155.000 exemplare, record mondial de tiraj în poezie! Nimeni din conducerea acestei filiale sau din redacţiile revistelor literare n-au participat, nici măcar n-au fost interesaţi de cei doi scriitori omagiaţi, de personalităţile sosite pentru aceste evenimente (personalităţi net superioare acestor scriitoraşi locali), dar nu se ruşinează să ceară bani de la autorităţile locale pentru activităţile lor mărunte.

Nicio revistă literară craioveană, pusă sub egida Uniunii Scriitorilor (cu exepţia noii reviste infiinţate „Noul literator”) nici n-au menţionat că în Craiova Marin Sorescu şi Adrian Păunescu au fost omagiaţi. Un potenţial istoric al culturii craiovene, dacă va consulta aceste reviste importante, peste 50, 100 de ani, va constata inexistenţa acestor manifestări literare.

Adrian Păunescu a fost senator de Dolj. Graţie personalităţii şi preţuirii sale de către electoratul doljean, în Parlamentul României Doljul era reprezentat de patru senatori şi opt deputaţi. În sală, la aceste manifestări omagiale, n-am văzut niciun fost parlamentar.

Adrian Păunescu a fost, alături de Eugen Simion (preşedintele Academiei Române) şi acad. Răzvan Theodorescu (ministrul Culturii) iniţiatorul legii îndemnizaţiei de merit. În Craiova, au beneficiat de aceste îndemnizaţii (trei salarii medii neimpozabile) actori, plasticieni, arhitecţi. N-am văzut pe niciunul dintre aceştia în sală (cu excepţia lui E. Boroghină).

La cabinetul senatoral Adrian Păunescu, audienţele durau până la miezul nopţii, chiar şi după. Actualul viceprimar al Craiovei, Dan Doşoveanu (prezent la toate manifestările festivalului) îşi aminteşte cu plăcere. Celor mai mulţi, Adrian Păunescu le rezolva pe loc problemele. Câţi din aceştia îşi mai amintesc?!

Apoi, sunt instituţii publice de cultură, salarizaţi din banii contribuabilor care „au dat dosul” acestor manifestări. Participă autorităţile (care au şi alte probleme de rezolvat), care au în subordine aceste instituţii, dar lipsesc nu numai şefii, ci chiar reprezentanţii acestora. Mă refer la Direcţia de Cultură, Culte, Patrimoniu, Casa de Cultură „Traian Demetrescu”, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” (abonamentul la revista „Flacăra lui Păunescu” îl donez eu de trei ani!).

Rolul presei în informarea şi formarea tinerei generaţii este, după cum se ştie, extrem de importantă. Ziarele locale (Cuvântul libertăţii, Gazeta de Sud, Curierul Olteniei )îşi fac din plin datoria. Dar ce se întâmplă cu celelalte organe de presă bugetare, adică plătite din banii noştri?! În ultima perioadă, Radioul public, televiziunea regională dacă strecoară o ştire despre aceste evenimente culturale cu rezonanţă europeană. Altădată, se profita de prezenţa unor mari personalităţi în Craiova şi-şi făceau materiale pentru câteva luni şi pe diverse teme. Oare nu mai interesează pe nimeni opinia unor scriitori, academicieni veniţi la Festivalul „Adrian Păunescu”?! Publicul audiovizual (mai ales acel din lumea rurală sau pe românii din sudul Dunării) ar fi fost interesat să-i audă pe Răzvan Theodorescu, N. Breban, M. Cimpoi, N. Dabija, V. Tărâţeanu, Victor Crăciun (toţi academicieni), cu o bogată experienţă de viaţă şi o operă impresionantă. N-ar fi fost necesare autografele pe cărţile acestora din biblioteca publică?

Sunt întrebări (doar?!) retorice şi ca un veşnic şi incurabil naiv mai cred în sănătatea morală a României reale, profunde, şi prin modelul pe care-l pot oferi aceste mari personalităţi tinerei generaţii. Că modelul „Biancăi D.” sau alte piţipoance este depăşit, iar isteria naţională Arsenie Boca (bietul călugăr carismatic n-are nicio vină) ne duce cu veacuri în urmă.

P.S. În ciuda unor contestatari de profesie, mitul Adrian Păunescu se extinde benefic. În localităţi care, la prima vedere, n-au nimic cu marele scriitor, îl omagiază în felul lor. De pildă, în localitatea vasluiană Vetrişoara de lângă Huşii lui Th. Codreanu se dezveleşte, pe 9 august 2015, un bust al autorului „Repetabilei povare”, din iniţiativa poetului octogenar Ioan Mâhnea Vestrianu, fost primar al comunei în două legislaturi, acelaşi care a ridicat statui şi lui Eminescu, Vieru, Cezar Ivănescu, Creangă, I.L. Caragiale, dar şi lui Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul (nu şi lui Ştefan cel Mare?). Moderator: criticul şi istoricul literar de atitudine, Theodor Codreanu.

Tudor Nedelcea