marți, 5 mai 2015

Dumbrăveni – cetate culturală

Dumbrăvenii este, la prima vedere, o localitate rurală ca oricare alta din ţară. Ceea ce, însă, o deosebeşte de altele este personalitatea sa aparte, dată de locuitorii dar, mai cu seamă, de diriguitorii săi. Se spune, şi nu sunt vorbe deşarte, că o ţară, o comunitate are conducătorii pe care i-au ales, pe care îi merită. În cazul de faţă, primarul Ioan Pavăl şi secretarul Primăriei Dumbrăveni, Mihai Chiriac, doi oameni ai locului, buni gospodari în treburi administrative-edilitare, ca mulţi alţii din ţară. Dar, Ioan Pavăl şi Mihai Chiriac au dovedit, prin faptele lor, că se pot impune pe plan naţional şi internaţional prin cultură. Au preluat o legendă locală, cum că Eminescu s-ar fi născut la Dumbrăveni, au şi ceva dovezi în acest sens; e greu să răstorni, azi, data şi locul naşterii Poetului naţional, dar această legendă este lucrătoare. La Dumbrăveni a trăit multă vreme familia Eminescului, autorul Luceafărului a scris despre curtea boierului Balş de la Dumbrăveni.

vineri, 1 mai 2015

La Craiova - Marin Sorescu nemurit în piatră

Marin Sorescu
Şi, totuşi, „Zilele” ce trebuiau dedicate autorului Ionei în februarie, cum s-a întâmplat în ediţiile anterioare şi cum era firesc, s-au ţinut pe 15 august 2014, de Sfânta Marie, zi în care întreaga creştinătate i-a comemorat pe Constantin Brâncoveanu, pe fiii şi pe sfetnicul său. De ziua numelui, deci. Au fost foarte puţini participanţi, invitaţii, care au primit şi premii, n-au avut anvegura valorică a premianţilor anteriori; chiar din familia scriitorului omagiat a lipsit majoritatea.

marți, 28 aprilie 2015

„Grupul de la Craiova” - Întâlnire tripartită istorică

Craiova a fost, vineri, 24 aprilie 2015, gazda unui eveniment politic tripartit de importanţă majoră: întâlnirea primilor miniştri ai României (Victor Ponta), Bulgariei (Boyko Borisov) şi Serbiei (Aleksandar Vučič), pe modelul Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia), care să consfinţească o alianţă benefică, să sprijine interesele economice şi strategice ale celor trei ţări balcanice în comunitatea europeană. Victor Ponta are în vedere şi sprijinirea logistică a Serbiei, de a-i grăbi integrarea europeană. Capitala Olteniei a fost aleasă, pentru că este la o distanţă egală de Bucureşti, Sofia şi Belgrad.

joi, 23 aprilie 2015

Ionel Mihail Cetăţeanu - De la Breasta la Bagdad

Perioada ante şi postdecembristă nu este încă cercetată pe deplin şi cu obiectivitatea necesară judecării unei epoci istorice. Pe de o parte, evenimentele sunt prea aproape de noi spre a ne putea obiectiva, de a privi epoca dintr-o perspectivă istorică; pe de altă parte, n-au apărut (încă) lucruri suficiente ale actanţilor principali ai epocii, cu excepţia unor cărţi de memorialistică în care informaţiile se cuvin a fi verificate şi din alte surse.

Dintre demnitarii români care au dat seama, cum ar zice cronicarii,, despre activitatea lor, Ionel Mihail Cetăţeanu se distinge printr-o lucrare nu atât memorialistică, cât mai ales ştiinţifică, intitulată sugestiv Între războiul din Irak şi pacea de acasă. O experienţă de neuitat (Craiova, Editura Revers, 2014, 344 p.)

joi, 16 aprilie 2015

Brâncuşi şi scriitorii

În excelenta organizare a Centrului municipal de cultură „C. Brâncuşi” din Tg. Jiu (director: Doru Strâmbulescu, director de program Adina Andriţoiu) s-au desfăşurat acţiuni dedicate lui Brâncuşi (16-22 februarie 2015), cu prilejul împlinirii a 139 de ani de la naştere, finalizate prin Colocviile Brâncuşi cu o temă insolită: Brâncuşi în literatură.

Premergătoare Colocviului, s-a vernisat o expoziţie de pictură, a fost lansat vol. Lythiada de Zenovie Cârlugea, prezentat de N. Dragoş, a avut loc lectura publică a membrilor cenaclului „Columna”, recitalul pianistului Florin Berculescu etc.

joi, 9 aprilie 2015

La 85 de ani - Petre Gigea - Gorun

Cunosc puţini demnitari români care să-şi fi păstrat caracterul şi modestia de-a lungul carierei profesionale şi politice. Unii devin „cumsecade” doar când decad din funcţii sau, uneori, la pensionare.

Petre Gigea-Gorun face parte din prima categorie. Deşi a ocupat meritoriu diverse funcţii politice, el a rămas mereu acelaşi: modest, mereu cu zâmbetul pe buze, gata oricând să ajute pe oricine (chiar şi pe inamici), plin de iniţiative şi cu o energie debordantă. Din 1960 şi până azi locuieşte în acelaşi apartament craiovean; fără vilă, fără autoturism, dar cu o sumedenie de prieteni.

marți, 7 aprilie 2015

Un veac de existenţă - Muzeul Olteniei

După redeschiderea Muzeului de Artă restaurat, o altă instituţie craioveană s-a impus în prim planul cultural local: Muzeul Olteniei, ambele având în comun sorgintea (au provenit de la Fundaţia „Aman”, inaugurată în 1908), reputaţia naţională şi chiar europeană).

1 aprilie a fost data sărbătoririi unui veac de existenţă al Muzeului Olteniei, în prezenţa unui numeros public (în mare parte, foşti muzeografi) şi ai oficialităţilor locale.