marți, 19 august 2014

Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, la 130 de ani

Fratii BuzestiLa 1 noiembrie 1882, ora 8, „în sala cea mare a liceului nou al Craiovei, printr-un serviciu divin, oficiat de preotul Ştefan Zamfirescu de la Capela Ştirbei, în prezenţa directorului din acel timp, G.P. Constantinescu, a Domnilor profesori ai liceului şi gimnaziului şi a elevilor înscrişi în clasa I” (62 de elevi) se înfiinţează, prin ordinul ministrului Instrucţiunii şi Cultelor, P.S. Aurelian, Gimnaziul Real din Craiova, predecesorul actual al Colegiului Naţional „Fraţii Buzeşti” nume purtat din 1909. La acea vreme, se considera că „învăţătura unui popor trebuie să corespundă cu nevoile şi aspiraţiile sale; nevoile şi aspiraţiile românilor, atât economice cât şi naţionale, reclamă la copiii lor să cunoască cum se măreşte dezvoltarea economică a unui popor”. Cât de actuală este această idee, chiar periculos de actuală pentru unii stătători vremelnici pe scaunul ministerial, chiar cu bacul nepromovat!? Să amintim că P.S. Aurelian, ca şi predecesorul său, Spiru Haret, era, înainte de toate un savant; ca dr. Anghelescu în perioada interbelică sau precum acad. Ilie Murgulescu (elev al acestui liceu) din perioada stalinistă, care a reuşit, prin statutul cadrelor didactice, să anuleze rolul conducător al Partidului unic în învăţământ (în sensul că directorul nu trebuia să fie membru de partid, iar cadrele didactice odată titularizate chiar fără apartenenţă politică nu-şi puteau pierde titulatura. O, tempora!) 

vineri, 8 august 2014

Craiova în sărbătoare

Zilele Craiovei - Concert
„Cobiliţa oltenească a fost o virulentă armă de-a lungul istoriei politice a poporului român”, spune eseistul de la Balş, Petre Pandrea. „Când în «staful ilfovean» se petrec neomenii, obrăznicii şi prostii grave, care încurcă viaţa însăşi a naţiunii, oltenii pornesc cu cobiliţele pentru a face ordine”. De data aceasta, situaţia este inversată. Tânăra şi frumoasa primăriţă, Lia Olguţa Vasilescu, vine de la Bucureşti, din Parlamentul României, la Craiova, Cetatea Banilor, azi fără bani. Şi nu pentru cine ştie ce „neomenii”, ci pentru a-şi impune amprenta personalităţii sale asupra manifestărilor „Zilelor Craiovei” (22-28 oct. 2012), şi a gospodăririi oraşului, amprentă pe care şi-au pus-o şi alţi primari, de la celebrul N. P. Romanescu la V. Bulucea sau A. Solomon. 

luni, 4 august 2014

Caragiale la Sorescu

Teatrul National "Marin Sorescu" Craiova
„Ştii că Nazaretul României este Craiova; în această frumoasă cetate, Învăţătorul a văzut prima rază de lumină”, scria I.L. Caragiale lui Petre Th. Missir, din Craiova, la 4/16 apr. 1883, ca, după aproape două săptămâni, adică la 28 apr. 1883, din gara Craiovei să-i scrie din nou, cu aprecieri despre capitala Băniei: „Aici lucrurile stau ca în toată România, mai bine nu pot să stea, mai rău s-ar putea, însă de ce să se distrugă Craiova? Ea este modestă, ea niciodată nu a pretins să se numească altfel decât a treia capitală a noastră, considerându-se Ploieştii ca republică de sine stătătoare”

joi, 31 iulie 2014

De la Turnul de apă la Turnul Artelor

Turnul de apa de la Severin
 „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă”, zice Poetul. Pentru severineni, mai cu seamă pentru intelectualii din frumosul municipiu danubian, toamna aceasta a fost deosebit de frumoasă şi generoasă. Primăria municipiului a organizat cea de-a VI-a ediţie a Festivalului „Rapsodii de toamnă severineană” (6-7 octombrie 2012), cu de toate: microspectacole în toate pieţele oraşului, muzică de fanfară şi baletul Casei de Cultură „Th. Costescu”, care au interpretat valsurile „Dunărea albastră” de Johann Strauss şi „Valurile Dunării” de Iosif Ivanovici, alai din oameni îmbrăcaţi în costume populare şi costume specifice (negustori, orăşeni, ţărani), caleşti vechi trase de cai şi maşini de epocă traversând oraşul însoţiţi de muzică de trompetă, finalizată cu o întâlnire festivă a membrilor marcanţi ai clubului vehiculelor de epocă, ateliere stradale de muzică populară, uşoară şi simfonică, pictură şi caricatură ale elevilor Liceului „I.Şt. Paulian”, concertul fanfarelor pe scena din Pădurea Crihala, în care şi-au dat concursul formaţii mehedinţene, dar şi din Timiş, Caraş-Severin, Alba, Suceava, Iaşi, Craiova, dar şi din Serbia, spectacolele de elită ale Teatrului liric „Elena Theodorini” din Craiova, discotecă în aer liber, expoziţie cu vânzare de produse tradiţionale româneşti ecologice etc. Un bâlci în toată regula, pentru toate gusturile şi vârstele. 

vineri, 25 iulie 2014

O nouă apariţie editorială

Printre carti si oameni
Colaboratorul revistei noastre, Tudor Nedelcea, a tipărit recent la cunoscuta editură ieşeană TipoMoldova, în colecţia „Opera omnia”, o nouă lucrare, Printre cărţi şi oameni, fiind a 33-a carte de autor pe care literatul de la Craiova a scris-o până în prezent. 

De fapt, volumul Printre cărţi şi oameni reuneşte articolele sale publicate în „Flacăra lui Adrian Păunescu” în perioada 2012-2014, la care adaugă, în final, răspunsul său la Chestionarul lui Adrian Păunescu din 2006. „Le-am adunat între aceste coperţi la recomandarea mai multor cititori şi în speranţa că ele nu-şi vor pierde mult din actualitate nici după trecerea anilor. E o trecere Printre cărţi şi oameni, în sensul noician al cuvântului”, mărturiseşte Tudor Nedelcea. 

marți, 22 iulie 2014

A doua omagiere a lui Adrian Păunescu

Festivalul International Adrian Paunescu
Festivalul Internaţional „Adrian Păunescu” a ajuns la ediţia a II-a, desfăşurată la Craiova şi Bârca, între 18-20 iulie 2014, în ciuda propunerii actorului Emil Boroghină ca cele două festivaluri dedicate lui Marin Sorescu, respectiv lui Adrian Păunescu să se desfăşoare din doi în doi ani, în alternanţă cu Festivalul Shakespeare. N-or fi Marin Sorescu sau Adrian Păunescu la nivelul „geniului divinului brit Shakespeare” (vezi Diana Cotescu şi Tudor Nedelcea, Shakespeare în viziunea lui Eminescu, ediţie bilingvă română, engleză, Craiova, Edit. Aius, 2012, carte omisă de organizatorii Festivalului Shakespeare), dar sunt valorile noastre naţionale intrate în universalitate, pe care trebuie să le promovăm. Oare nu acesta este sensul şi scopul oricărui festival? Craiova n-a avut, de-a lungul vremii, prea mulţi scriitori, dar, pe lângă Sorescu şi Păunescu, trebuie avut în vedere şi pe Al. Macedonski, Eugen Ionescu (şi nu Ionesco, creatorul recunoscut al teatrului absurd, originar din Slatina şi care şi-a susţinut bacalaureatul la Liceul „Carol I” din Craiova ) sau I.D. Sîrbu. 

duminică, 13 iulie 2014

Adrian Păunescu omagiat la Craiova şi Bârca

Timp de trei zile (19-21 iulie 2013), Cetatea Băniei şi Bârca copilăriei sale au fost capitala românismului, a muzicii şi poeziei. La împlinirea a şaptezeci de ani de la naşterea ilustrului scriitor şi om politic, Adrian Păunescu, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Fundaţia Culturală „Iubirea”, Fundaţia Constantin şi Mişcarea de Rezistenţă (condusă de Marius Tucă), în parteneriat benefic cu Primăria municipiului Craiova, Consiliul Judeţean Dolj şi Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova au organizat prima ediţie a Festivalului Internaţional „Adrian Păunescu”. Dar, trebuie să spunem din capul locului că sufletul acestui festival a fost familia scriitorului: copii Ana-Maria şi Andrei şi soţia, Carmen.